Pe aceeași temă
"Avem masuri de natura legislativa pe care trebuie sa le propunem in aplicarea hotararii pilot (a CEDO - n.red.). (...) Legea 169 a dat beneficiul celor sase zile considerate executate la 30 in conditii necorespunzatoare, dar unii detinuti au iesit din penitenciar inainte de octombrie 2017. Au stat in conditii necorespunzatoare si nu au beneficiul celor sase zile. CEDO ne spune sa gasim si pentru ei un remediu, prin care sa le conferim despagubiri, de data aceasta in bani. Prin urmare, la Ministerul Justitiei se lucreaza la un proiect de lege pentru conferirea de despagubiri, compensatii materiale, pentru perioada cat detinutul a stat in conditii necorespunzatoare, repet, dandu-se o suma pentru fiecare dintre zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare", a spus Toader, marți, la audierea sa din Senat, în cadrul comisiei pentru constituționalitate în care s-a discutat despre măsurile pe care România trebuie să le ia pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciare ca urmare a hotărârii pilot a CEDO.
"Ii dai (bani - n.red.) numai pentru zilele cat a stat in conditii necorespunzatoare. Va fi o lege cu impact financiar, ca pana la urma trebuie bani. Rezulta obligatia din hotararea CEDO, hotararea pilot, nu este o inventie romaneasca, au aplicat-o si altii, spre exemplu, Ungaria, Italia si alte tari. Vom urma acelasi drum pentru ca, pana la urma, hotararea CEDO este obligatorie, iar daca nu am indeplini cerintele, ne-am expune riscului unei condamnari de catre CEDO cu o cheltuiala, dar in acelasi timp am ramane cu problema nerezolvata in penitenciarele din Romania", a anunțat Toader citat de ziare.com.
Ce-a cerut, de fapt, CEDO
CEDO a acordat 9 luni României, începând cu 25 aprilie 2017, pentru a identifica măsuri de îmbunătățire a condițiilor din închisorile românești. Era vorba strict de întocmirea unui plan care trebuia realizat cu sprijinul, cooperarea si sub supravegherea Comitetului de Ministri și care trebuia transmis CEDO, după ce Curtea a constatat că România se află în fața unei probleme de sistem, dedusă din sentințele pe care CEDO a fost obligată să le emită de-a lungul timpului în cazul României și care țin de condițiile proaste din pușcăriile românești. Așa au și fost supendate toate cauzele pe temă până la îndreptarea problemei. Nu a existat niciun moment riscul ca România să fie amendată de CEDO, așa cum striga Tudorel Toader ca să justifice eliberarea iresponsabilă a pușcăriașilor condamnați pentru crime și violuri, măcar pentru că niciodată CEDO nu a dat ”amenzi”, scopul ei fiind sa acorde o anumita satisfactie celor care au avut de suferit.
Fostul ministru al Justitiei, Raluca Pruna, a avansat la un moment dat suma de 80 de milioane de euro, care insa a reprezentat doar o estimare preliminara a despagubirilor maximale pe care Romania le-ar putea plati daca toti cei care acum traiesc in conditii improprii in puscarii ar ajunge sa fie despagubiti de statul roman.
Curtea a așteptat de la România măsuri de substanță, pentru schimbarea sistemului și nu eliberări în masă, așa cum a făcut Toader invocând strâmb o hotătârâre a CEDO care nu spune nimic despre eliberarea corupților sau despre despăgubirea celor care au beneficiat individual de condiții de lux doar pentru că închisoarea în care au fost încarcerați încălca normele europene în domeniu.
Cum s-a ajuns la aplicarea strâmbă a unei hotărâri CEDO bună pe fond
Legea recursului compensatoriu a intrat in vigoare pe 19 octombrie 2017. Potrivit legii, pentru fiecare 30 de zile executate in conditii improprii, detinutii obtin sase zile de libertate. Cu toate acestea, Toader va acorda astfel despăgbiri pentru deținuții eliberați și înaintea datei de 19 octombrie 2017, pentru că prevederile Legii recursului compensatoriu se aplica incepand cu data de 24 iulie 2012, luând ca reper data pronunțării de către CEDO a hotararii semi-pilot "Iacov Stanciu contra Romania".
Printre miile de deținuți care au fost încarcerați după 24 iulie 2012 si eliberati pana la data de 19 octombrie 2017 se află mai mulți politicieni condamnați pentru corupție, amintește ziare.com
- fostul premier Adrian Nastase- condamnat la patru ani si jumatate de inchisoare in dosarele Zambaccian si Trofeul Calitatii, care a fost liberat in august 2014;
- fostul senator PSD, Catalin Voicu, condamnat la 7 ani de inchisoare pentru coruptie, eliberat in februarie 2016;
- fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat la cinci ani si jumatate in dosarele Transfromatorul si Spaga pentru contracte la ministerel Justitiei si Sanatatii, eliberat in august 2017.
Voiculescu avea deja un dosar pe rol
Un caz deosebit este reprezentat de Dan Voiculescu care a executat aproximativ 3 ani de zile, in perioada 2014-2017, in urma condamnarii primite in dosarul privatizarii Institutului pentru Cercetari Alimentare. Dan Voiculescu a depus inca de anul trecut o sesizare pe rolul Judecatoriei Sectorului 5, in care cerea magistratilor sa i se scada din restul pedepsei ramase in urma eliberarii conditionate in baza legii recursului compensatoriu. Cererea de a beneficia de prevederile recursului compensatoriu a fost facuta de Dan Voiculescu ca sa i se reduca perioada de supraveghere. Judecatoria Sectorului 5 a respins in aceasta luna cererea lui Dan Voiculescu ca inadmisibila. Decizia nu este definitiva.
