Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Apărarea lui Cristian Preda la acuzațiile de defăimare aduse de ordinul Steaua României
Dora Vulcan - - - -
2018-03-28
Actualitate Interna
2

Consiliul de onoare al Ordinului 'Steaua României' l-a audiat miercuri pe europarlamentarul Cristian Preda, care a primit această distincţie în 2009, pentru a răspunde unui denunţ privind defăimarea ţării.

 

 

 

 

UPDATE - Patru din cei șase membri ai Ordinului au lipsit de la ședința de miercuri, așa că audierea s-a amânat. 

 

Textul integral al pledoariei lui Cristian Preda

 

 

”Am luat cunostinta cu tristete de cele 14 randuri din sesizarea facuta de dl. Gheorghe Gh. Tomoiala pe 14 februarie 2018 si, pe aceasta baza, de convocarea mea in fata dumneavoastra. Prin prezenta raspund unui denunt pe care il consider calomnios.

 

Gheorghe Gh. Tomoiala vi s-a adresat, la doua luni si jumatate de la momentul in care am facut o declaratie in plenul Parlamentului European (PE), sustinand ca as fi cerut "suspendarea dreptului de vot al Romaniei in Consiliul European, din cauza crizei grave a statului de drept din Romania".

 

E adevarat ca, la data de 29 noiembrie 2017, am afirmat, in reuniunea de la Bruxelles a plenului PE, ca tara noastra cunoaste o criza a statului de drept. Foloseam expresia in sensul lui Norberto Bobbio, care rezuma "statul de drept" prin formula: "guvernarea legilor e deasupra guvernarii oamenilor".

 

Era si, din pacate, mai e un lucru larg recunoscut si-n Romania, si in multe alte locuri din lume, ca la noi oamenii politici au dorinta de a fi peste lege, nu sub ea. Stau dovada ca traim o criza numeroasele proteste, articole, declaratii si dezbateri despre situatia din Romania, inclusiv cea din februarie a.c. din cadrul forului legislativ european, ceruta de toate grupurile politice.

 

Celelalte parti ale afirmatiei facute de Gheorghe Gh. Tomoiala sunt false: nu am cerut suspendarea dreptului de vot al Romaniei, ci al "reprezentantilor guvernului", si tocmai de aceea nu era vorba despre "Consiliul European", cum zice autorul denuntului, ci despre Consiliul UE, adica despre cele zece formatiuni de lucru la care participa ministrii de resort, pentru a co-legifera, alaturi de deputatii europeni, in varii politici publice: transport, educatie, afaceri externe, justitie si afaceri interne, agricultura etc.

 

Denuntatorul ignora faptul ca interventia mea era facuta in intervalul orar special dedicat declaratiilor politice - asa-numitele "interventii de un minut", gazduite de fiecare sedinta plenara a PE. Este ceva obisnuit ca deputatii europeni sa foloseasca o asemenea oportunitate pentru a se referi la chestiuni legate de evolutiile politice din propria circumscriptie.

 

Rari sunt alesii europeni care, de-a lungul anilor, sa nu fi intervenit in acest fel pentru a critica guvernul propriei tari. Sunt chiar partide din Romania care, pentru a-si critica adversarii, au adus in PE politicieni - uneori lideri de partid precum V. Ponta sau C. Antonescu -, care nu erau deputati in forul european, ci in Parlamentul de la Bucuresti. Nu mi-a trecut vreodata prin gand sa ii consider defaimatori ai tarii, desi ce spuneau ei nu-mi era deloc pe plac. De altfel, confruntarea fortelor politice din Romania se poate organiza la fel de bine la Vaslui si la Bruxelles, la Strasbourg si la Arad.

 

In treacat fie zis, in toamna lui 1842, atunci cand se alegea pentru prima data un domn al Tarii Romanesti prin votul unui colegiu electoral, candidatii inscrisi in competitie publicau brosuri si manifeste impotriva adversarilor lor in Capitala Belgiei!

 

Ceea ce am cerut eu la Bruxelles pe 29 noiembrie 2017 - si anume "suspendarea dreptului de vot pentru reprezentantii guvernului [Tudose]" - e echivalentul unei motiuni de cenzura in context national. Am considerat ca, intrucat guvernul incalca principiile statului de drept, se aplica prevederile articolului 7 din Tratatul UE.

 

Data fiind complexitatea mecanismului - care presupune cooperarea celor trei institutii europene si voturi prin majoritati foarte ample si chiar prin consens - invocarea mecanismului din respectivul articol 7 a fost si este considerata mai curand un mijloc de presiune decat unul de sanctionare efectiva. Ca orice ales, sunt - consider eu - indreptatit sa critic guvernul si sa fac propuneri, in acord cu sistemul institutional in care imi desfasor activitatea. A pedepsi un deputat fiindca face opozitie e, oriunde in Europa, anti-democratic.

 

Gheorghe Gh. Tomoiala afirma ca as fi facut, in sustinerea mea, "afirmatii socante si lipsite de adevar". El nu ofera, insa, vreun exemplu si nu probeaza nici macar una dintre acuzatiile grave pe care mi le aduce. De aceea, trebuie sa reiau ce am spus pe 29 noiembrie si sa arat, ca in fata unei instante dintr-un proces stalinist, ca nu sunt vinovat. Veti constata ca afirmatiile din discursul meu de un minut sunt strict factuale si ca nimeni nu le poate tagadui valoarea de adevar. Mai exact, luand-o in ordine, am afirmat ca in ianuarie 2017 guvernul a "folosit o ordonanta de urgenta pentru a modifica legile justitiei". E vorba despre mult-discutata OUG 13. Se indoieste cineva ca a fost data pentru a schimba dispozitii legale privitoare la coruptie?

 

Spuneam, apoi, ca in toamna, guvernul - altul, pentru ca primul fusese doborat - a preferat sa schimbe legile justitiei prin "dictatura majoritatii parlamentare". Foloseam aici o expresie clasica in teoria democratiei, imprumutata de la Alexis de Tocqueville, autor care afirma in De la democratie en Amerique, ca uneori majoritatea parlamentara ignora cu buna stiinta orice critica venita de la minoritate. Parlamentul se poate comporta dictatorial. In cazul invocat de mine, era vorba despre atitudinea coalitiei PSD-ALDE fata de intampinarile opozitiei, inclusiv prin schimbarea regulamentului Camerelor, pentru a nu permite adversarilor sa isi prezinte amendamentele.

 

Am mai mentionat, in interventia mea, opozitia CSM si a peste 4000 de magistrati fata de modificarea legilor justitiei. Iarasi, e vorba de un fapt de notorietate, consemnat pe larg de presa. E, de asemenea, stiut, asa cum precizam pe 29 noiembrie 2017, ca reprezentantii Comisiei Europene au cerut guvernului sa consulte Comisia de la Venetia si ca, adaugam eu, "majoritatea a ignorat toate semnalele de alarma" de la Bruxelles.

 

La fel de adevarat e ceea ce adaugam si anume ca "sefii celor doua Camere" sunt unul - condamnat, iar celalalt - "sub ancheta pentru marturie mincinoasa". In fine, am indicat faptul ca "zeci de mii de oameni au iesit in strada si asteapta un semnal de la Bruxelles". Acestea sunt toate afirmatiile facute de mine in sedinta din PE si regret ca adevarul lor l-a socat pe denuntator. Daca veti proba ca una singura e falsa, va restitui decoratia de buna voie.

 

Regret, de asemenea, ca Gheorghe Gh. Tomoiala sustine ca, intrucat am spus adevarul gol-golut, as fi avut o "atitudine iresponsabila si as fi atins o limita extrem de periculoasa pentru interesul national". Concluzia merge impotriva unei convingeri larg raspandite, pe care o impartasesc si eu. E vorba despre credinta ca interesul natiunii e slujit doar de adevar. Si-n politica, la fel ca-n ale domenii, minciuna are picioare scurte. Pe de alta parte, ideea ca observatiile facute de un deputat european, pret de 60 de secunde, ar pune in pericol interesul national vadeste o viziune naiva despre natiune. Aceasta e tinuta impreuna de legi si traditii, de stiluri de viata si institutii, care nu se clatina sub tirul unor vorbe, fie si severe.

 

Denuntatorul considera ca "in calitate de europarlamentar, ar trebui sa reprezint Statul roman". Afirmatia nu tine seama nici de Constitutia Romaniei, nici de tratatele europene. Intr-adevar, potrivit Constitutiei noastre, statul e reprezentat de catre Presedinte, inclusiv in Consiliul European, ca si - de buna seama - in relatiile internationale. A-i cere unui deputat sa reprezinte statul inseamna a indemna la uzurparea pozitiei de autoritate a Presedintelui. N-am de gand sa fac asta. Pe de alta parte, asa cum aratam deja, in baza tratatelor, la Consiliul UE participa - prin diversi ministri - guvernul, aparand politica europeana din programul de guvernare cu care a fost mandatat, in vreme ce deputatii din PE reprezinta cetatenii.

 

Articolul 10 din Tratatul de la Lisabona separa clar reprezentarea cetatenilor si reprezentarea statului. Acesta e un punct-cheie din doctrina politico-juridica europeana. Stiu ca unii deputati romani din PE ignora aceasta parte a doctrinei si se prezinta ca voci ale statului roman. Nu e treaba mea ca ei incalca astfel tratatele europene si Constitutia noastra.

 

Pe de alta parte, potrivit Constitutiei in vigoare, orice mandat imperativ e nul. Nu am, altfel spus, vreo obligatie de a asuma, in activitatea mea din PE - nici in cele cinci comisii in care lucrez, nici in plen -, pozitia vreunui membru al guvernului sau al opozitiei. Asta nu inseamna ca nu am cooperat, in activitatea mea, cu Reprezentanta Romaniei la UE: am cerut intotdeauna informatii despre pozitiile guvernelor de la Bucuresti in Consiliul UE. Atunci cand am considerat ca acestea raspund intereselor europene ale cetatenilor romani, le-am promovat. Cand am crezut ca ele sunt partizane, le-am ignorat. De pilda, nu am votat, precum deputatii PSD, pentru recunoasterea Kosovo, atunci cand Victor Ponta era premier si le-a cerut colegilor sai de partid din PE sa schimbe pozitia traditionala a Romaniei in aceasta chestiune.

 

Fiind, de altfel, deputat independent, si nu afiliat la vreun partid politic, sunt bine plasat ca sa judec orice situatie politica relevanta pentru cetatenii romani, luand in seama interesul general european, nu vreo ratiune de partid. De altfel, imi ingadui sa va reamintesc ca, inclusiv atunci cand eram membru al unei formatiuni politice, iar aceasta se afla la guvernare, nu am ezitat sa ii critic atat pe primul-ministru, cat si pe ministrii sai pentru felul cum nesocoteau interesul public, inclusiv in chestiuni europene. Am inteles sa urmez intru totul litera si spiritul articolului 2 din Statutul deputatilor in Parlamentul European, care afirma ca "deputatii sunt liberi si independenti". Asa voi ramane.

 

Imunitatea mea pentru opiniile exprimate in incinta Parlamentului in care am fost ales e absoluta. Conform art. 72 (1) din Constitutia Romaniei, parlamentarii "nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului". Acelasi sens il regasim in articolul 8 din Protocolul nr. 7 referitor la privilegiile si imunitatile UE, protocol atasat Tratatului de la Lisabona: "membrii Parlamentului European nu pot fi anchetati, retinuti sau urmariti datorita opiniilor sau voturilor exprimate in cadrul exercitarii functiilor lor". A pune la indoiala libertatea de opinie a unui deputat - fie el ales in legislativul national sau in cel european - inseamna a nega principiul reprezentarii.

 

Ignorand toate aceste lucruri, Gheorghe Gh, Tomoiala sustine ca fapta mea ar fi "dezonoranta" pentru Ordin, caruia i-as fi adus "grave prejudicii morale, civice si de imagine publica". Afirmatia aceasta - complet nefondata si, din nou, lipsita de orice argumentatie - ma raneste. Declaratia mea nu a suscitat reactii institutionale nici din partea Comisiei Europene, nici din partea reprezentantilor Consiliului UE. Efectul ei politic este nul. Sau oricum mult mai mic decat, ca sa iau un singur exemplu, demiterea guvernelor pe care le criticam la Bruxelles, chiar de catre partidele care le controlau la Bucuresti.

 

Doar membrii delegatiei PSD din PE au avut ceva de spus referitor la interventia mea din 29 noiembrie 2017. Era dreptul lor s-o faca, chiar daca felul in care au calificat-o este o exagerare partizana ridicola. De pilda, actualul premier, la vremea aceea sefa delegatiei PSD din PE, a sustinut ca prin interventia respectiva as fi "denigrat tara in plan extern". Ea si colegii sai m-au stigmatizat in preajma Zilei nationale, cu ajutorul unor trusturi si analisti aserviti PSD, care au exploatat emotii colective pentru a produce ura si dezbinare. Asa arata relatia regimurilor autoritare sau a autocratiilor electorale cu opozantii lor.

 

Cine sta stramb si judeca drept, va observa ca eu sunt cel care a suferit prejudicii. A critica guvernul nu e a denigra tara. E, de fapt, un serviciu adus cetatenilor. Faptul ca un discurs care critica in mod explicit guvernele de la Bucuresti din 2017 si propunea sanctiuni pentru "membrii guvernului" a fost prezentat publicului ca o pedeapsa pentru Romania nu e responsabilitatea mea.

 

Spre deosebire de acuzatorii mei, eu nu cred ca putem pune semnul egalitatii intre "membrii guvernului", ai oricarui guvern, si "Romania". Sinonimia ii dezonoreaza pe cei care o asuma, nu pe mine. Nu le voi cere socoteala, fiindca respect pana la capat libertatea opiniei politice. Dar a fi invinovatit pentru felul in care te-au infatisat adversarii uzand de minciuna si profitand de ignoranta publicului, ca si de blocarea sistematica a accesului la mass media a vocilor independente, este nu doar un act nedrept, ci si unul ticalos.

 

M-am vazut, astfel, silit sa raspund unui denunt care dispretuieste adevarul si va cere o rafuiala politica. Intrucat nu sunt de partea guvernului, opinia mea ar fi un delict. Principiul legalitatii opozitiei e calcat in picioare. Sper ca nu veti apuca aceasta cale si veti ignora denuntul scris de Gheorghe Gh. Tomoiala.

 

De altfel, acesta a invocat, pentru a ma chema in fata dumneavoastra, un articol - si anume 52, lit. b - care nu exista in lege. Formal vorbind, cererea e nula. Am fost citat de Cancelaria ordinelor ignorand aceasta eroare, care - juridic vorbind - e semnificativa. Politic vorbind, e coerenta.

 

Intr-adevar, am fost chemat in fata dvs. intr-un moment in care guvernantii propun o lege a defaimarii. S-a afirmat public, prin voci autorizate, ale presedintilor celor doua camere, ca legea cu pricina ar trebui sa vizeze, in primul rand, europarlamentarii. Un deputat s-a trezit chiar zicand ca ar trebui sa i se retraga cetatenia celui care nu repeta ca un papagal afirmatiile puterii. Dincolo de faptul ca ideea ignora prevederile constitutionale referitoare la cetatenia romana dobandita prin nastere, ea trimite la epoca totalitara, cea in care partidul se identifica pe de-a-ntregul cu statul, gestionand, intre altele, monopolul adevarului.

 

Pe de alta parte, o asemenea idee reprezinta un atac direct la institutia Parlamentului European, singura aleasa in mod direct de catre cetatenii din cele 28 de state-membre. A considera ca autoritatile dintr-un stat-membru sunt indreptatite sa ignore imunitatea care priveste opiniile exprimate in hemiciclul de la Strasbourg, pedepsind un deputat european fiindca a criticat un guvern, inseamna a pune sub semnul intrebarii legitimitatea UE. De ce am mai avea nevoie de o reprezentare la nivel european daca guvernul de la Bucuresti poate sa taie si sa spanzure? Aceasta filosofie politica duce direct la o auto-excludere din viata comunitatii politice europene. Sper ca nu asta vreti sa aparati.

 

In consecinta, resping acuzele care mi-au fost aduse, intr-un document fara argumente si care trimite la un articol inexistent in lege, fiindca

- sunt nedrepte,

- contrazic Constitutia, suspendand singura imunitate veritabila, cea pentru opinii,

- prelungesc o propaganda indreptata impotriva mea de adversari radicali, ignoranti si nostalgici ai regimului totalitar,

- nesocotesc principiul opozitiei politice,

- violeaza dreptul la exprimare si

- contesta legitimitatea politica a Parlamentului European.

 

Post scriptum: Va sugerez ca, inainte de a delibera, sa reflectati la un pasaj din lucrarea lui Stefan Zeletin, intitulata Din tara magarilor, o descriere satirica, dar plina de amaraciune, a Romaniei de la 1916. E pasajul in care autorul descria principiul dreptatii din tara cu pricina: "Principiul dreptatii inauntrul tarii suna in felul urmator: Orice magarie, privita in sine, nu alcatuieste o rusine, daca e bine ascunsa. Ea devine o rusine din clipa in care e data la iveala si scuturata sub nasul lumii cinstite.

 

Din acest principiu teoretic decurg urmatoarele doua reguli de justitie practica:

a) Supus pedepsei nu e cel ce face, ci cel ce dezvaluie o magarie. Caci cel dintai ramane credincios principiului adanc al justitiei magaresti, tinandu-si magaria ascunsa, cel din urma insa calca acest principiu, dand-o la iveala;

b) Pedeapsa ce ia dezvaluitorul magariei creste in masura cu murdaria ce are la suflet faptasul magariei. Caci numai astfel se poate da invatatura gurilor rele, spre a-si tine pe viitor limba in pace si a nu mai calca principiul sus-zis, sfasiind valul in care orice magar de treaba are grija sa-si ascunda murdariile... In tara magarilor, se pedepsesc vorbele, nu faptele". Cu vorbele lui Zeletin, va indemn sa nu faceti "justitia magarilor"...”

(sursa: ziare.com)

 

 

 

Background

 

 

  • Din decizia Cotroceniului, Cristian Preda va fi executat în secret de Consiliul de Onoare al ordinului Steaua Romaniei, adică de Firea, Andronescu, Geoană și Brădișteanu. ”Am primit Steaua României, nu steaua PSD” - spune europarlamentarul

 

Palatul Cotroceni va permite unei majoritati pesediste din consiliul ordinului "Steaua Romaniei" sa-si faca de cap in incinta Presedintiei, acuza Cristian Preda, dupa ce i-a fost refuzata solicitarea ca audierea sa pentru presupuse fapte de defaimare a tarii sa fie publica.

 

 

 

” Judecat în secret?

Am scris Cancelariei ordinelor că doresc ca audierea mea, din 28 martie a.c., în fața Consiliului de onoare al ordinului „Steaua României” să fie publică.

Regulamentele în vigoare o îngăduie.

Interesul vădit de public pentru dezbaterea despre defăimare și libertate ar justifica - am zis eu - transmiterea online sau tv. a „procesului”.

Dl. consilier de stat Angelescu, care păstorește Cancelaria ordinelor, a răspuns „nu”, precizând că legea prevede că, în afara membrilor consiliului de onoare și a „acuzatului”, doar o persoană mai poate participa la audiere, și anume președintele.

I-am explicat dlui. consilier diferența dintre participare și acces public, arătând că eu solicit nu invitarea șefului statului, ci ca oricine dorește să poată vedea ce acuzații mi se aduc și cum anume mă apăr.

Nu, nu, nu - a zis dl. consilier.

Credeți că e normal să fiu judecat de Firea, Andronescu, Geoană, Brădișteanu etc. în spatele ușilor închise?

E firesc ca Palatul Cotroceni să îngăduie unei majorități pesediste din consiliul ordinului să-și facă de cap în incinta Președinției?

În fond, am primit Steaua României, nu Steaua PSD...”, scrie pe Facebook Cristian Preda.

 

 

 

 

 

In 14 martie, ca urmare a criticilor aduse Guvernului PSD-ALDE, europarlamentarul Cristian Preda a fost chemat sa dea explicatii in fata Consiliului de Onoare al ordinului Steaua Romaniei.

 

 

  • Cristian Preda, reclamat pentru defăimarea țării: A început prigoana, nu mă intimidează

 

 

 

Europarlamentarul Cristian Preda este chemat să se apere față de acuzațiile de defăimare a țării. Așa-zisa defăimare sunt de fapt criticile pe care le adus guvernării PSD-ALDE în Parlamentul European.

 

 

Europarlamentarul a fost chemat să dea explicații în fața Consiliului de Onoare al ordinului Steaua României. Printre „judecători” se numără Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu, dr. Șerban Brădișteanu, Mircea Geonă, Costin Georgescu, iar președintele consiliului este fostul președinte al Academiei Române, Ionel Haiduc.

 

Cristian Preda a fost decorat cu Steaua României în grad de cavaler, în 2009, de fostul președinte Traian Băsescu.

 

Postarea lui Cristian Preda de miercuri dimineață:

 

„Prigoana a început.

 

Întrucât am criticat în PE guvernele Grindeanu si Tudose, sunt chemat in fata Consiliului de Onoare al ordinului Steaua României, pentru a răspunde unui denunț care reia acuzațiile PSD-ALDE de defăimare a tarii.

 

Mă vor judeca: Gabriela Firea, Ecaterina Andronescu, doctorul Serban Bradisteanu (da, acela condamnat!), Mircea Geoana, fostul director SRI Costin Georgescu si generalul Degeratu. Consiliul e prezidat de fostul presedinte al Academiei, Ionel Haiduc", anunta pe Facebook Cristian Preda miercuri dimineata.

 

"Judecata" va avea loc pe 28 martie, la Cotroceni, adauga europarlamentarul, care spune ca se va apara si nu il "intimideaza coalitia coruptilor".

 

„Dincolo de cazul meu, e in joc un principiu: Romania libera si europeana trebuie protejata. Sunt convins ca am de partea mea nu o formatiune politica, ci cetatenii onesti ai acestei tari. Pentru ei lupt. Vom invinge!".

 

Liviu Dragnea a spus de la tribuna Congresului PSD că vrea o nouă lege împotriva defăimării țării, după ce o variantă mai veche a fost blocată în urmă cu doi ani in Parlament. Luni seară, el a indicat-o explicit pe Monica Macovei, drept una dintre persoanele care aduc prejudicii imaginii României, deși europarlamentarul beneficiaza de imunitate.

 

 

 

TAGS : cristian preda liviu dragnea legea defaimarii parlamentul european
Comentarii
Isoscel 2018-03-29
Nu inteleg cum un Ordin acordat de Presedintele tarii poate fi retars de catre o gasca incompetenta si pe alocuri imorala !
Discursul "inculpatului" a fost excelent. Cred ca nu doar "22" ar fi trebuit sa-l publice, ci toate publicatiile care se respecta.
Si fragmente sa fie prezentate la tv. Sper ca domnul Preda sa "recidiveze" si sa-si traduca discursul spre a-l putea difuza
celorlalti parlamentari europeni , inclusiv socialistilor care critica ciuma rosie de la noi.
Maximus 2018-03-28
Defaimarea defaimaților este cel mai grav act de infidelitate patriotica.
Total 2 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
2794
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22