Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Modificările Codurilor contrazic legislația europeană. Liber la fraudat fonduri europene
Cristian Campeanu - - - -
2018-04-21
Actualitate Interna
2

Așa cum sunt gândite modificările la Codurile penale, anchetarea fraudelor cu fonduri europene devine imposibilă, ceea ce forțează practic Comisia Europeană să blocheze sau să suspende alocarea fondurilor UE către România.

 

I-am auzit zilele acestea pe Florin Iordache și Liviu Dragnea repetând ad nauseam că modificările aduse Codurilor Penal și de Procedură penală nu sunt făcute cu dedicație, ci servesc unor imperative mai înalte cum ar fi punerea în acord a acestor legi cu deciziile Curții Constituționale, ale CEDO și cu directivele europene, fiind menționată în acest context directiva privind respectarea prezumției de nevinovăție. Așadar, conformitate riguroasă cu legea fundamentală și cu legislația europeană, nu satisfacerea intereselor unor grupuri sau unor indivizi. Fals. Se pot scrie volume întregi despre grozăviile pe care le conțin propunerile de modificare a codurilor, una mai aberantă și mai periculoasă la alta, dar m-am oprit din motive evidente, la pretenția tare că modificările au drept scop sincronizarea cu legislația europeană și am ales două exemple flagrante care dovedesc contrariul.

 

 

Restrângerea definiției funcționarului public și efectele sale în bani gheață

 

Unul din pericolele conținute în propunerile de modificări semnalat ca atare de Parchetul General îl reprezintă restrângerea definiției funcționarului public ca subiect al legii penale, mai precis propunerea nr 22. „La articolul 175, alineatul 2 de abrogă.” Concret acest alineat suna astfel: „(2) De asemenea, este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public”. Jurnaliștii de la cursdeguvernare.ro au precizat în mod corect că printre categoriile asimilate funcționarilor publici intrau notarii, executorii judecătorești și lichidatorii și este deja o grozăvie că aceste categorii nu mai pot fi acuzate de fapte de corupție și ies de sub autoritatea DNA, dar lucurile sunt chiar mai grave.

 

Mai intră aici și experții judiciari - care, potrivit propunerilor de modificare a CPP vor juca un rol mult mai important în cadrul proceselor penale fără a mai putea fi trași la răspundere penală, în lumina, probabil a învățămintelor trase din dosarul lui Voiculescu, în care acesta a produs doi experți ce au ajuns la concluzia că privatizarea ICA nu a adus nici un prejudiciu statului. Din acest motiv dar și din altele la fel de străvezii luju.ro a dus o campanie pentru declararea neconstituțională a alineatului 2.

 

Poate și mai important, ies de sub incidența legii penale toți funcționarii bancari, indiferent că activează în bănci de stat sau private, fapt care a făcut posibile dosarele Băncii Române de Scont în care a fost condamnat Vîntu și dosarul Astra Asigurări. Este cât se poate de clar că prin abrogarea acestui mic text de lege sunt servite mari grupuri de interese care ies la rândul lor din sfera de competență a DNA.

 

 

Liber la  fraudat fonduri  eropene

 

 

Dar, categoria cea mai importantă a cărei scoatere de sub incidența legii penale umbrește toate celelalte aranjamente și îi dovedește pe Dragnea, Iordache și PSD drept minicinoși sadea este cea a beneficiarilor privați ai fondurilor europene. Dacă o persoană fizică sau juridică, un antreprenor privat sau o companie sunt beneficiari ai unor contracte cu fonduri europene aceștia trebuie asimilați funcționarilor publici pentru a putea fi acuzați în caz de nereguli de corupție și fraude cu fonduri europene. Exempli gratia, Teldrum.

 

Nu o spunem noi, o spune Uniunea Europeană explicit în Directiva 1371/2017 (emisă în iulie anul trecut) „privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal”. Punctul 10 afirmă explicit că „În ceea ce privește infracțiunile de corupție pasivă și de deturnare de fonduri, este necesar să se introducă o definiție a funcționarilor publici în care să fie cuprinși toți funcționarii relevanți, indiferent dacă dețin o funcție oficială în Uniune, în statele membre sau în țările terțe. Persoanele fizice sunt din ce în ce mai implicate în gestionarea fondurilor Uniunii. Pentru a proteja în mod adecvat fondurile Uniunii împotriva corupției și deturnării de fonduri, este necesar ca definiția „funcționarului public” să includă persoanele care nu dețin o funcție oficială, dar cărora li s-a încredințat și care exercită, într-un mod similar, o funcție de serviciu public în ceea ce privește fondurile Uniunii, cum ar fi contractanții implicați în gestionarea acestor fonduri (subl ns)”.

 

 Astfel încât Art.4 alineatul (4) litera (b) include în definiția funcționarului public „orice altă persoană căreia i s-a încredințat și exercită o funcție de serviciu public care implică gestionarea intereselor financiare ale Uniunii în state membre sau în țări terțe sau luarea de decizii referitoare la acestea.” În consecință, pentru a respecta legislația europeană, definiția funcționarului public nu ar trebui restrânsă ci extinsă astfel încât să includă contractanții privați care gestionează fonduri UE.

 

Ceea ce face comisia Iordache cu aceste propuneri este o acțiune împotriva unei Directive UE cu scopul de a proteja de legea penală beneficiarii privați ai contractelor cu bani europeni. Cazul Teldrum este din nou flagrant, mai ales că a făcut obiectul unei plângeri a OLAF. Răspunsul lui Dragnea&Iordache este să scoată complet de sub aria de competență a DNA fraudele cu fonduri europene, or DNA este singura structură de parchet din România care are competența explicită de a ancheta frudele cu fonduri europene. Această „mică” modificare lasă DNA fără una din competențele sale fundamentale și sfidează legislația și instituțiile europene.

 

 

Cum se evaporă din lege mafia în general și mafia fondurilor UE în special

 

 

În aceeași directivă menționată mai sus, articolul 8 se intitulează ”Circumstanța agravantă” și are următorul conținut: ”Statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că, atunci când o infracțiune menționată la articolul 3, 4 sau 5 este săvârșită în cadrul unei organizații criminale în sensul Deciziei-cadru 2008/841/JAI, aceasta este considerată o circumstanță agravantă.” Decizia-cadru  privind lupta împotriva crimei organizate la care se face trimitere definește ca infracțiuni în articolul 1, apartenența la: „1. „organizație criminală” desemnează o asociație structurată, stabilită în timp, de mai mult de două persoane, care acționează concertat în vederea comiterii de infracțiuni pasibile de o pedeapsă privativă de libertate sau de aplicarea unei măsuri de siguranță privative de libertate cu o durată maximă de cel puțin patru ani, sau de o pedeapsă mai severă, pentru a obține, direct sau indirect, un beneficiu financiar sau de altă natură materială; 2.„asociație structurată” desemnează o asociație care nu este formată la întâmplare pentru comiterea imediată a unei infracțiuni și care nu prezintă în mod necesar roluri definite formal pentru membrii săi, continuitatea membrilor sau o structură dezvoltată”.

 

Aparent, redefinirea grupului infracțional organizat de către Iordache respectă aceste definiții atunci când propune redefinirea grupului infracțional organizat în „“Prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material;

Nu constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Prin infracțiune gravă se înțelege oricare dintre infracțiunile prevăzute de art. 223 alin. (2) din Codul de Procedură Penală, inclusiv acelea pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”

 

În realitate, definiția lui Iordache adaugă noțiunea de „infracțiune gravă” acolo unde apartenența la o organizație criminală constituie deja o circumstanță agravantă, limitând în mod arbitrar aria de acoperire a crimei organizate iar pe de alta, schimbă definiția grupului nestructurat dintr-unul „întâmplător” într-unul „ocazional”. Or, „ocazional” poate să însemne și „ori de câte ori se ivește ocazia”. În realitate, definiția lui Iordache, coroborată și cu alte prevederi constrângătoare din actualele coduri, face imposibilă probarea existenței unui grup infracțional organizat în sensul definit de directiva UE. Practic în România va fi extrem de greu de dovedit că există grupuri mafiote și va deveni imposibil de dovedit că există mafii ale fraudării fondurilor europene.

 

Rezultă credem doar din aceste două exemple că modificările codurilor nu au nimic de-a face cu transpunerea legislației europene ci sunt contrare acestora. Mai mult, așa cum sunt gândite aceste modificări, anchetarea fraudelor cu fonduri europene devine imposibilă, ceea ce forțează practic Comisia Europeană să blocheze sau să suspende alocarea fondurilor UE către România până când Dragnea și PSD vor reveni asupra legislației penale.

TAGS : cod penal modificari dragnea iordache tariceanu DNA
Comentarii
gica 2018-04-22
Fereasca Dumnezeu! Tu chiar crezi ca definitia Functionarului Public trebuie extinsa? Adica,toate meseriile liberale sa fie incluse in neomarxism si mai lipseste numai o nationalizare!
emil 2018-04-21
Taceti odata, dacat se ne fure si talhareasca pe noi mai bine sa-i fure pe europeni.
Total 2 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
3555
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22