Pe aceeași temă
„Transformarea presei într-un instrument de propagandă politică a fost mai vizibilă ca oricând în ultimii ani în România, în special în timpul perioadelor electorale", se arată în raportul realizat de Reporteri fără frontiere la capitolul despre România, publicat miercuri pe site-ul acestei organizaţii internaţionale de apărare a libertăţii de informare şi a libertăţii presei, transmite Agerpres.
„Climatul din jurul libertăţii presei s-a deteriorat de asemenea din cauza activităţii unor grupuri mici de extremă-dreapta legate de Biserica Ortodoxă - ea însăşi finanţată parţial de către stat - care se opun în mod deschis libertăţii de informare", se mai evidenţiază în raport.
Reporteri fără frontiere acuză de asemenea „un proiect de lege al liderului Partidului Social Democrat (PSD) şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, ce urmăreşte să sancţioneze orice persoană ale cărei afirmaţii ar denigra România în străinătate şi care prevede reintroducerea calomniei în Codul Penal, existând temeri privind introducerea cenzura politică în mass-media”.
România ocupă locul 44 din 180 de state în Clasamentul mondial al libertăţii presei 2018 realizat de Reporteri fără frontiere, mai sus cu două poziţii faţă de 2017.
Raportul, care evaluează în fiecare an situaţia jurnalismului în 180 de ţări, evidenţiază "un climat de ură tot mai pronunţat" faţă de jurnalişti şi mass-media.
"Ostilitatea unor lideri politici faţă de mass-media nu mai este doar apanajul unor ţări autoritare precum Turcia şi Egipt, care au căzut într-o 'media-fobie' până la punctul de a generaliza acuzaţiile de 'terorism' împotriva jurnaliştilor şi de a-i trimite la închisoare arbitrar pe toţi cei care nu le sunt fideli", remarcă Reporteri fără frontiere.
"Tot mai mulţi lideri aleşi democratic văd presa nu ca pe un fundament esenţial al democraţiei, ci ca pe un adversar faţă de care îşi afişează deschis aversiunea", se subliniază în raport, care evidenţiază exemplul preşedintelui american Donald Trump, adeptul unor critici ''nereţinute'' la adresa media, calificându-i pe jurnalişti drept "inamici ai poporului", o formulă "folosită altădată de Iosif Stalin". SUA ocupă poziţia 45 în clasament, în scădere cu două locuri.
"În unele ţări, frontiera dintre brutalitatea verbală şi violenţa psihică este tot mai firavă", se mai menţionează în raport, care evidenţiază în acest sens ţări precum Filipine (133) sau India (138).
Experţii ''Reporteri fără frontiere'' atrag totodată atenţia că "violenţele verbale ale unor lideri politici faţă de presă s-au înmulţit şi pe continentul european, care rămâne totuşi locul unde libertatea presei este cel mai bine garantată". Raportul evidenţiază atacuri verbale asupra presei ale preşedintelui Milos Zeman din Cehia (34, în scădere cu 11 poziţii) sau ale fostului premier Robert Fico din Slovacia (27, în scădere cu 10 locuri), precum şi asasinarea jurnalistului Jan Kuciak în Cehia şi a jurnalistei Daphne Caruana Galizia în Malta (65, în scădere cu 18 locuri).
În această nouă ediţie a clasamentului, Norvegia rămâne pe prima poziţie, pentru al doilea an consecutiv, fiind urmată, la fel ca în 2017, de Suedia.
Deşi în mod tradiţional acordă cel mai mare respect libertăţii presei, ţările nordice au fost la rândul lor afectate de "deteriorarea generală", mai relevă raportul.
Finlanda (4), afectată de un scandal în care principiul nedivulgării surselor a fost pus în pericol, a scăzut o poziţie în clasament şi a pierdut locul trei, în favoarea Olandei.
La cealaltă extremă a clasamentului, Coreea de Nord (180) se menţine pe ultimul loc.
Rusia lui Vladimir Putin ocupă poziţia 148, în timp ce China se află pe locul 176.
"Intensificarea urii faţă de jurnalişti este una dintre cele mai mari ameninţări pentru democraţii", constată secretarul general al ''Reporteri fără frontiere'', Christophe Deloire, citat în raport.
"Liderii politici care alimentează dispreţul faţă de jurnalism poartă o mare responsabilitate, deoarece a pune sub semnul întrebării viziunea unei dezbateri publice bazate pe libertatea de a cerceta fapte favorizează apariţia unei societăţi de propagandă. A contesta astăzi legitimitatea jurnalismului înseamnă să ne jucăm cu un foc politic extrem de periculos", mai atrage el atenţia.
Clasamentul realizat de ''Reporteri fără frontiere'' este o listă de 180 de ţări, stabilită pe baza criteriului libertăţii de care au parte jurnaliştii. Organizaţia publică acest clasament anual începând din 2002.
