Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Izbucnește lupta pentru PAC, după ce UE pierde peste 10 mld. euro pe an din cauză Brexit
Laurentiu Gheorghe - - - -
2018-04-30
International
3

Impactul economic și politic va fi cel mai puternic în cele mai sărace state membre, beneficiare a Politicii Agricole Comune. În plus, oficialii de la Bruxelles sunt sub presiunea cererilor de creștere a cheltuielilor de securitate și de apărare.

 

 

În timpul ce în Uniunea Europeană se dau bătălii politice privind bugetul comunitar post-Brexit, jurnaliștii de la Bloomberg analizează situația unei ferme din cea mai săracă țară membră, Bulgaria, pentru a sublinia adevăratele mize ale disputelor din sânul UE. Din păcate, România se află într-o situație similară, diferențele dintre noi și vecinii de la sud de Dunăre fiind neglijabile.

 

Fermele agricole din Bulgaria au avut aceeași evoluție cu cele din România, mai ales după momentul aderării la UE. AJD Agro Ltd., un producător și exportator de cereale bulgar, își datorează existența subvențiilor agricole europene. Acest sprijin este în prezent amenințat de nevoia UE de a face față găurii din buget provocată de Brexit și creșterea cheltuielilor pentru securitate, inițiativă care va fi anunțată în 2 mai.

 

Compania agricolă nu era profitabilă până în 2008, când a început să beneficieze de subvenții, la un an după aderare la UE. De atunci, afacerea a devenit rentabilă pentru culturile de grâu, orz, porumb, floarea-soarelui și lucernă, transformându-se într-un activ economic național care se bazează pe fondurile UE pentru a-și finanța investițiile de 5 milioane de euro anual.

 

„Fondurile UE ne-au propulsat în spațiu” declară Dimitar Machuganov, directorul societății situate în orașul Letnița din nordul țării. „Fără acestea, nu am fi avut șansa să ajungem la ceea ce sutem. Am devenit o fermă modernă. Aceasta ne-a ajut să câștigăm încrederea băncilor, ne-a dat experiența pentru a ne dezvolta.”

 

Subțierea bugetului comunitar va testa capacitatea UE de a face față nevoilor oamenilor precum Machuganov și va reprezenta o provocare nouă pentru politica europeană de coeziune, mai ales că încep negocierile pentru cheltuielile din bugetul comun pentru perioada 2021 – 2027. Bunele relații intercomunitare s-au destrămat în ultimii ani din cauza crizei datoriilor declanșate de Grecia, de valul imens de refugiați din Orientul Mijlociu și Africa, de decizia UK de a părăsi Uniunea și degradarea democrației în unele state din Europa de Est.

 

Direcțiile cheie ale bugetului UE

 

În timp ce reprezintă doar 1% din economia UE, bugetul european de aproximativ 140 de miliarde de euro pe an oferă finanțări esențiale pentru fermieri, regiunile mai sărace și cercetare în toate domeniile, de la energetică la tehnologiile spațiale.

 

Odată cu transferurile naționale, care ocupă aproximativ 80% din portofoliul UE, iar Marea Britanie este contribuția netă, după Germania, Brexit va lăsa o gaură anuală de 10 miliarde de euro, la fel cum blocul se confruntă cu apeluri pentru a cheltui mai mult pentru controlul frontierelor și apărarea pe fondul intensificării temeri legate de terorismul islamic, migranții din Orientul Mijlociu și Africa și agresiunea Rusiei.

 

Cu transferurile naționale, care contribuie la 80% din formarea bugetului comunitar, și ieșirea din schemă a Marii Britanii, cel de al doilea mare contribuitor net, după Germania, blocul comunitar se va confrunta cu un minus de 10 miliarde de euro anual. În același timp, Uniunea se confruntă cu cereri tot mai insistente pentru a cheltui mai mult pentru controlul frontierelor și apărare pentru a răspunde amenințărilor legate de imigrația ilegală, terorismului islamic și agresiunii rusești.

 

Astfel, în centrul atenției au ajuns subvențiile agricole și fondurile de coeziune, care împreună totalizează aproximativ 70% din totalul cheltuielilor din bugetul UE. Proiectul de buget care urmează să fie anunțat miercuri de Comisia Europeană va prevedea o reducere de 6% a acestor două programe, potrivit unui oficial familiarizat cu această chestiune.

 

Soluția pentru a satisface noile cereri de finanțare este un amestec de reduceri de bugete și de noi venituri. Oficialul german Gunther Oettinger propune ca transferurile naționale să urce de la 1% la 1,1 – 1,2% din Venitul Național Brut al UE. El susține tăierile de la Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune destinate celor mai sărace regiuni din UE.

 

Acest lucru este mai ușor de zis decât de făcut. Bugetul multianual al UE are nevoie de sprijinul unanim al liderilor naționali, iar țările bogate, vest-europene sunt împărțite în funcție de propriile interese. Franța conduce un grup care susține cu fermitate subvențiile agricole, în timp ce Țările de Jos sunt aliate cu Austria și Suedia împotriva majorării contribuțiilor naționale la bugetul comunitar.

 

Parisul este pregătit să apere o ”reformă destul de substanţială”, însă ”plasa de securitate indispensabilă a ajutoarelor directe către agricultori nu poate să fie afectată”, avertizează o sursă diplomatică.

 

Ţările din Europa de Est se opun tăierilor din fondurile de coeziune, care ar putea să fie reorientate către ţări cu un nivel de şomaj mare în rândul tinerilor, ca Spania sau Italia.

 

Presiuni politice

 

Iar unii se simt ameninţaţi în mod direct de către proiect, confirmat de CE, care vrea să lege în mod direct plata fondurilor europene de respectarea statului de drept.

 

Polonia, acuzată de Bruxelles de încălcarea independenţei justiţiei, şi Ungaria, criticată din cauza derivelor sale ”iliberale”, se pregătesc deja de luptă, apreciind că sunt puse să plătească din cauza refuzului de a primi migranţi,

 

Negocieri dificile

 

Bulgaria, la fel ca și România, este un recipient net al fondurilor UE, este foarte conștientă de importanța economică a ajutorului agricol și de necesitatea politică a aliaților precum Franța.

 

Agricultura bulgară a beneficiat de alocarea a 7,4 miliarde de euro din actualul buget multianual 2014 -2020. Agricultura asigură în Bulgaria aproximativ 7% din locurile de muncă la nivelul țării și contribuie cu peste 4% din PIB, date asemănătoare cu România, dar de aproximativ de trei ori peste media UE. Cerealele reprezintă aproximativ o treime din producția agricolă din Bulgaria, țară care asigură președinția  celor 28 de națiuni ale UE.

 

"Am primit un sprijin serios, inclusiv din partea unor contribuabili precum Franța, iar poziția noastră este de a păstra această politică", a declarat, la Sofia, Liliana Pavlova, ministrul bulgar responsabil de președinția țării la UE.

 

Astfel, Bruxellesul lansează o cursă contra cronometru, îndemnând statele membre şi Parlamentul European (PE) să-şi încheie negocierile înaintea alegerilor europene din mai 2019, la două luni după divorţul cu regatul Unit. 

 

TAGS : uniunea europeana buget pac subventii agricultura
Comentarii
Nanini 2018-05-01
Ar fi buna o situatie a cuantumului sumelor, primite de la UE pe agricultura, de Romania in ultimii 10 ani, respectiv procentual din sumele cuvenite tarii noastre, ca sa vedem daca nu cumva le-au primit de fapt altii din UE...
mike 2018-04-30
Se strange cureaua din ce in ce mai mult, iar diminuarea fondurilor UE va fi prncipalul motiv de destramare a Uniunii Europene. Practic, aceste fonduri si avantajele economice tin impreuna toate statele UE. Fara aceste avantaje (fonduri UE, taxe, libera circulatie, etc) nu cred ca ar mai exista UE.
emil 2018-04-30
Statele asistate cu fonduri europene vor fi generatoare de caste mafiote si coruptie pana la dezmembararea definitiva a UE
Total 3 comments.
Mai multe din International
1260
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22