Pe aceeași temă
Comisia Europeană consideră că boom-ul economiei de anul trecut s-a datorat majorării consumului, stimulat de relaxarea politicii fiscale. Această creștere se va tempera în 2018, dar va rămâne robustă. „Inflația a crescut la sfârșitul anului 2017 și urmează să crească în continuare în 2018, înainte de o oarecare temperare care va surveni în 2019. Se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, în special din cauza creșterii salariilor din sectorul public” - scrie în prognoza de primăvară.
România ar urma să înregistreze astfel o creștere economică de 4,5% în anul 2018, și 3,9% în 2019, după ce avansul de 6,9% din 2017 bazat pe boomului generat de consumul populației, se arată în Prognoza de primăvară elaborată de Comisia Europeană.
În privința deficitului bugetar, Comisia Europeană estimează că din anul 2018 România va depăși limita de 3% din PIB, peste care țara riscă declanșarea procedurii infrigement pentru deficit excesiv. Astfel, în 2018 România ar urma să aibă un deficit bugetar de 3,4% din PIB, iar în 2019, de 3,8% din PIB, în principal din cauza creșterilor cheltuielilor pentru plata salariale majorate din sectorul public .
„Legea unitară de salarizare în sectorul public, adoptată în vara anului 2017, a majorat cu 25% salariile publice brute din ianuarie 2018 și prevede creșteri suplimentare pentru medici și profesori. (...) Se preconizează că deficitul va atinge 3,8% din PIB în 2019, determinat de creșterea transferurilor sociale și a investițiilor publice”, consideră CE.
Salariile au crescut și în sectorul privat, mai ales prin majorarea salariului minim pe economie. „Piața îngustă a forței de muncă, împreună cu majorarea salariului minim de 16% în februarie 2017 și creșterea substanțială a salariilor din sectorul public au condus la o accelerare a creșterii salariilor. Compensația medie pe angajat a crescut cu 15% în termeni reali în 2017. Se preconizează că salariile vor continua să crească în 2018, deși într-un ritm mai lent, datorită majorării suplimentare a salariilor din sectorul de stat și a unei creșteri suplimentare cu 9% a salariului minim net, care a intrat în vigoare din ianuarie” - crede CE.
În acest timp, populația se vede nevoită să plătească mai mult pentru bunurile și serviciile cumpărate. „După doi ani consecutivi de scădere a prețurilor de consum, inflația a revenit în teritoriu pozitiv în 2017, deși a fost atenuată de reducerea TVA și a accizelor la combustibil. Inflația a început să se accelereze în a doua jumătate a anului, în principal din cauza creșterii prețurilor la alimente și energie, acestea din urmă fiind cauzate atât de creșterea prețurilor la combustibili la nivel mondial, cât și de anularea în octombrie 2017 a reducerii accizelor din ianuarie” - amintește CE.
Executivul comunitar reține că „inflația a continuat să accelereze la începutul anului 2018, deoarece efectul reducerilor fiscale din ianuarie 2017 a dispărut, ajungând la 4% până în martie 2018”.
„Se preconizează că inflația va fi de 4,2% pentru anul 2018 în ansamblul său și că va scădea până la 3,4% în 2019, pe măsură ce inflația prețurilor la energie va fi temperată”, mai spun cei de la CE.
Pe măsură ce inflația a intrat din nou în intervalul-țintă (2,5% ± 1 pp), Banca Națională a României a început să înăsprească politica monetară. În ianuarie și februarie 2018, dobânda de politică monetară cheie a fost majorată cu un total de 0,5 puncte procentuale, la 2,25%, prima creștere din 2008 încoace.
Comisia Europeană avertizează asupra a patru riscuri asupra economiei țării:
- Înăsprirea treptată a politicii monetare a băncii centrale ca răspuns la presiunile inflaționiste emergente și la o creștere a decalajului de producție ar putea slăbi perspectivele investițiilor private.
- Investițiile ar putea fi afectate în mod negativ dacă guvernul va reduce în continuare investițiile publice pentru a-și atinge obiectivele privind deficitul bugetar.
- Creșterea continuă a costului unitar al forței de muncă, datorată creșterii salariilor care depășește creșterea productivității, poate să reducă exporturile României.
- În general, incertitudinea cu privire la politicile guvernului ar putea împiedica avansul economic.
În ansamblul Uniunii Europene, ratele de creștere înregistrate în UE și în zona euro au depășit așteptările din 2017, atingând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani, și anume 2,4%. Se așteaptă ca această creștere să își mențină ritmul susținut în 2018 și să încetinească ușor în 2019, rata ei fiind estimată la 2,3% și, respectiv, la 2,0% atât în UE, cât și în zona euro.
În context, Comisia Europeană crede că „o creștere economică solidă favorizează reducerea în continuare a deficitului și a datoriei publice, precum și o îmbunătățire a condițiilor de pe piața muncii”.
În prezent, deficitul consolidat pentru zona euro este mai mic de 1% din PIB, preconizându-se că, în cursul acestui an, va scădea sub 3% în toate statele membre din zona euro” - spune CE.
