Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Neconflictuala Dăncilă lansează un nou atac la Iohannis, chiar în ședința guvernului României
Dora Vulcan - - - -
2018-05-10
Actualitate Interna
1

Premierul Viorica Dancilă. căreia liderul PSD Liviu Dragnea i-a făcut imagine de persoană neconflictuală înainte de a o instala în fotoliul de la Palatul Victoria, a lansat joi un nou atac la adresa șefului statului care, luând ca reper datele făcute publice de Ministerul Finanțelor, a criticat luni guvernarea PSD și i-a cerut demisia.

 

 

De astă dată, atacul lui Dăncilă a fost lansat chiar în deschiderea ședinței de guvern.

Ea l-a acuzat pe Iohannis că a descris o situatie apocaliptică a economiei când, de fapt, România ar înregistra, spune Dăncilă, cea mai mare creștere a puterii de cumpărare din 1990 încoace. În sprijinul acestor afirmații, Dăncilă a invocat datele făcute publice de Institutul Național de Statistică, trecut în subordinea sa directă după ce INS, prin datele tehnice date până acum publicitiății, contrazicea evaluările sale entuziaste despre mersul economiei.

 

 

 

"Desi in aceasta saptamana domnul presedinte Iohannis a anuntat ca avem o situatie apocaliptica in ceea ce priveste rezultatele economice din primul trimestru, iata ca ieri Institutul National de Statistica ne-a anuntat ca in martie 2018 a avut loc cea mai mare crestere a puterii de cumparare a salariilor din Romania atat fata de luna februarie, cat si dupa anul 1990, astfel INS a anuntat oficial ca venitul mediu din Romania a crescut cu 8,7% in martie 2018 fata de februarie 2018.

 

In aceeasi perioada, inflatia a fost de 0,3%, rezultand astfel o crestere a puterii de cumparare de 8,4%. Datele oficiale au confirmat ca februarie 2018 a fost luna cu cel mai redus somaj din Romania, 3,94%", a spus Viorica Dăncilă chiar în deschiderea ședinței de guvern, citată de Ziare.com. 

 

 

 

Background

 

 

  • Dăncilă: Nu-mi voi da demisia sub nicio formă atât timp cât am sprijinul lui Dragnea

 

 

Premierul Dăncilă a declarat joi, la ședința organizației de pensionari PSD, că nu va demisiona din funcția de prim-ministru atât timp cât președintele PSD, Liviu Dragnea, și coaliția de guvernare o susțin. Ea a mai declarat că este un om responsabil și nu vrea instabilitate, a transmis Digi.24.

 

 

Dăncilă a mai spus că nu vrea să-și dezamăgească electoratul și pe președintele partidului, Liviu Dragnea, și va duce până la capăt programul de guvernare.

 

”Nu-mi voi da demisia sub nicio formă atâta timp cât am sprijinul preşedintelui partidului, al coaliţiei de guvernare şi atâta timp cât am sprijinul dumneavoastră”, a afirmat Viorica Dăncilă.

 

DĂNCILĂ: PENTRU CĂ ATUNCI CÂND CREEZI INSTABILITATE PĂRERILE DIN EXTERN NU SUNT CELE CARE CONTEAZĂ

 

”Sunt un om responsabil, am fost 9 ani europarlamentar şi am responsabilitate faţă de cetăţenii României şi faţă de România de a merge pe drumul drept, de a nu crea instabilitate în ţara mea, pentru că atunci când creezi instabilitate părerile din extern nu sunt cele care contează pentru ţara noastră. Eu vreau ca fiecare să vadă în România un exemplu, un exemplu creat de PSD din punct de vedere al creşterii economice şi vreau să duc la capăt mandatul cu care am pornit la drum”, a afirmat Viorica Dăncilă.

 

Dăncilă a declarat că România are creştere economică şi merge pe drumul bun.

 

Preşedintele Klaus Iohannis a spus, luni seară, că este imperioasă demisia premierului Vorica Dăncilă, pentru "a face loc unor oameni responsabili şi competenţi". "Este din ce în ce mai vizibil că Dragnea şi ai lui nu au nicio soluţie pentru o guvernare bună şi eficientă", a arătat preşedintele. El a mai spus, comentând execuţia bugetară pe primul trimestru al acestui an, că PSD că este incapabil să ţină ordine în finanţele publice, iar după trei prim-miniştri şi tot atâţia şefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea şi lipsa de predictibilitate.

 

 

 

  • Dragnea il acuză pe Iohannis de atac la siguranța națională pentru că a criticat guvernul

 

 

Dragnea spune că declarațiile lui Iohannis despre executia bugetară din primul trimestru al anului 2018 sunt minciuni, care pot constitui un atac la siguranța națională. 

 

"Doamna Dancila nu poate demisiona pentru ca il deranjeaza pe domnul presedinte un program de guvernare care produce efecte bune si genereaza crestere economica serioasa", a spus Dragnea, luni seara, la Antena3, scrie Ziare.com.

 

Liderul PSD a precizat ca, de fapt, toate datele economice indica o crestere.

 

Dragnea a sustinut, astfel, ca au crescut fata de 2017 incasarile la buget, productia industriala, exporturile, in timp ce datoria guvernamentala este in scadere, iar Romania are cel mai mic somaj inregistrat vreodata.

 

"Indicele Robor, sigur ca afecteaza pe toata lumea, dar, daca ne uitam pe un grafic, din 2007 si pana in prezent suntem la un nivel foarte scazut", a sustinut Dragnea, in timp ce in studioul televiziunii au fost prezentate mai multe grafice, pentru care liderul PSD a spus ca isi asuma responsabilitatea.

 

"Suntem in crestere pe toate datele economice, toata evolutia e pozitiva si nu ne oprim aici. Cu toate piedicile puse de presedinte, acest guvern isi va implementa programul de guvernare. Aceasta iesire a presedintelui a avut mai multe obiective - sa incerce sa justifice cererea de demitere a doamnei Dancila, legand-o de niste date economice false si de niste miniciuni. Este foarte greu sa nu realizam ca este o implicare politica a presedintelui, cum nu ar trebui sa aiba, constitutional, un presedinte al Romaniei", a declarat Liviu Dragnea.

 

El a mai spus ca a vorbit in aceasta seara cu premierul Dancila, iar marti va avea loc o conferinta de presa "astfel incat aceste informatii nereale lansate de presedinte sa fie demontate pentru ca oamenii sa nu mai fie speriati".

 

"Oamenii sunt confuzati din cauza acestor informatii false repetate la nesfarsit. Doamna Dancila nu poate demisiona pentru ca il deranjeaza pe domnul presedinte un program de guvernare care produce efecte bune si genereaza crestere economica serioasa. Nu are de ce sa demisioneze, nu putem sa schimbam premierul de cate ori vrea presedintele", a mai spus Liviu Dragnea.

 

 

 

 

  • Încasările bugetare, sub ținta asumată de guvern - arată Finanțele. Iohannis a avut dreptate 

 

 

Încasările la buget din TVA pe primul trimestru sunt sub programul asumat de Guvern, cu restanțe majore la colectare, arată un document publicat luni de Ministerul Finanțelor.  

 

 

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporție de 95,1% din cât a programat Guvernul pe primul trimestru, se arată într-un raport publicat luni de Ministerul Finanțelor. Documentul mai arată că în ceea ce privește TVA, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial a fost de doar 91,4%. La accize, gradul de realizare a fost de doar 87,6%, scrie Hotnews.ro. 

 

Acest document care arată nivelul încasărilor comparativ cu programul a fost publicat abia luni, 7 mai, deși pe 27 aprilie au fost publicate date referitoare la execuția bugetară.  Însă, acele date erau doar comparații cu perioada similiară din 2017, nu și cu cât era programat.

 

Președintele Klaus Iohannis a cerut din nou, luni, demisia premierului Viorica Dăncilă, după ce a acuzat că execuția bugetară pe primul trimestru este "total nesatisfăcătoare".

 

Iohannis a acuzat luni o serie de nerealizări în execuția bugetară față de estimările bugetare, citând exemplul veniturilor din accize, care „reflectă cel mai fidel degringolada din finanțele publice”.

 

"Cu toate că au crescut prețurile, au reintrodus acciza pe carburant, totuși colectarea de către ANAF se află la 12 % sub program. Aceasta este performața PSD. Cu toate că românii plătesc prețurile mai mari pentru aproape tot, statul nu colectează veniturile cuvenite", a spus președintele.

 

Un alt exemplu - fondurile europene, unde la venituri "suntem cu 37% sub valoarea programată" iar "la cheltuieli cu 43% sub valoarea programată".

 

De asemenea, la veniturile din TVA, pilonul "nerealizarea față de program e de 9%", a arătat el.

 

Președintele PSD Liviu Dragnea l-a acuzat pe Klaus Iohannis că a prezentat "o lista întreagă de minciuni", contrazicând chiar chiar cifrele publicate de Ministerul Finanțelor. Dragnea a susținut luni seara, la Antena 3, că încasările au fost peste cât s-a programat.

 

La rândul său, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a reacţionat la declaraţiile preşedintelui Iohannis cu privire la execuţia bugetară, susţinând că "este incredibil cum mistifică realitatea şi cum, timp de un sfert de oră, a vorbit de petele negre din soare, făcându-se că nu vede lumina soarelui pe care o vedem cu toţii".

 

 

 

 

  • Ce spune Ministerului Finanţelor

 

În primul trimestrul al anului 2018 bugetul general consolidat a înregistrat un deficit în valoare de 4.458,5 milioane lei (0,48% din PIB) sub nivelul prognozat pentru perioada analizată de 0,97% din PIB (8,96 miliarde lei).

 

1. Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66.377,2 milioane lei, reprezentând 7,2% din PIB, au înregistrat o creștere cu 11,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, gradul de realizare a programului trimestrial fiind de 95,5%.

 

 

 

 

Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană) au fost în sumă de 62.109,0 milioane lei, reprezentând 6,7% ca pondere în PIB şi un grad de încasare față de ținta estimată pentru trimestrul I de 99,0%.

 

Veniturile fiscale ale bugetului general consolidat s-au realizat în proporție de 95,1% şi au reprezentat 3,8% din PIB.

 

Comparativ cu anul anterior veniturile fiscale s-au redus cu 1,5%, iar ca pondere în PIB s-au redus cu 0,4 puncte procentuale de la 4,2% în primul trimestru al anului 2017 la 3,8% în trimestrul I 2018 în special ca urmare a diminuării încasărilor din impozitul pe venit determinate de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.

 

 

Încasările pe principalele categorii de impozite componente, comparativ cu programul de încasări stabilit pentru trimestrul I al anului 2018, înregistrând următoarea evoluție:

 

Încasările din impozitul pe profit în valoare de 3.689,1 milioane lei şi au reprezentat 0,4% din PIB, gradul de realizare fiind de 95,2%.

 

Evoluția impozitului pe profit încasat la bugetul de stat, în structură, este următoarea:

 

• impozitul pe profit virat de agenții economici prezintă o dinamică negativă în trimestrul I al anului 2018 comparativ cu același trimestru al anului precedent, încasările înregistrând un nivel de 3,4 miliarde lei, mai puțin cu 0,2 miliarde lei comparativ cu trimestrul I al anului 2017, reprezentând un grad de realizare de 94,0% al programul aferent trimestrului I;

 

Nivelul de încasare a veniturilor din impozitul pe profit este afectat și de dispozițiile art. 23 din Ordonanța nr.23/2017 privind plata defalcată a TVA, conform căruia “persoanele impozabile beneficiază de următoarele facilități: o reducere cu 5% a impozitului pe profit/pe veniturile microîntreprinderilor aferent trimestrului IV al anului fiscal 2017.”

 

• impozitul pe profit virat de băncile comerciale prezintă un trend crescător în trimestrul I al anului 2018 comparativ cu trimestrul I al anului 2017, cu un nivel al încasărilor de 0,3 miliarde lei, având un grad de realizare 116,1% în programul aferent trimestrului I.

 

Încasările din impozitul pe venit au fost în sumă de 6.574,3 milioane lei reprezentând 0,7% ca procent în PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului trimestrial de încasări de 115,5%, grad de realizare datorat, în principal, încasărilor din luna ianuarie. Comparativ cu anul anterior, încasările din impozitul pe venit s-au redus cu 14,9% fiind influențate pozitiv de creșterile efectivului salariaților în economie cu 2,3%, a câștigului salarial mediu brut cu 25,2% și negativ de reducerea cotei de impozitare de la 16% la 10% începând cu 1 ianuarie 2018.

 

Încasările din impozitele şi taxele pe proprietate s-au realizat în proporție de 95,8%, dar comparativ cu încasările din trimestrul I 2017 au crescut cu 4,5%.

 

Încasările din taxa pe valoarea adăugată au fost în sumă de 13.287,4 milioane lei, respectiv 1,4% ca procent în PIB, gradul de realizare al programului de încasări trimestrial fiind de 91,4%.

 

Comparativ cu anul anterior, încasările din taxa pe valoarea adăugată au crescut cu 2,2%, iar ca procent în PIB s-au redus cu 0,1 puncte procentuale.

 

În structură, încasările din operațiuni interne au crescut cu 9,32% (+ 1,3 miliarde lei), iar cele din importurile de bunuri au crescut cu 15,16% (+ 246,78 mil. lei) față de primul trimestru 2017. Nivelul veniturilor din taxa pe valoarea adăugată au fost influențate negativ și de creșterea rambursărilor de taxă în primul trimestru al anului 2018 cu 42,4% (un plus de 1,2 miliarde lei) comparativ cu primul trimestru al anului 2017.

 

Încasările din accize au fost în sumă de 5.847,2 milioane lei și au reprezentat 0,6% din PIB, gradul de realizare al programului de încasări stabilit pentru trimestrul I fiind de 87,6%.

 

Încasările din accize au crescut comparativ cu cele înregistrate în primul trimestru al anului 2017 cu 2,6% pe fondul evoluției comerțului cu amănuntul in cazul produselor alimentare bauturi și tutun dar și a evoluției comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule, în magazine specializate care a crescut cu 8,2% și respectiv 3,7%.

 

În structură evoluția accizelor se prezintă astfel:

 

– încasările din vânzarea produselor energetice au înregistrat o evoluție pozitivă de 16,9% (+479,9 mil. lei) creștere datorată:

– intrării în vigoare a prevederilor OG. nr. 25/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv majorarea accizelor la carburanți (benzină cu plumb 16%, benzină fără plumb 19%, respectiv motorină 21%).

– încasările din vânzarea produselor din tutun au înregistrat o evoluție negativă de 12,62% (-298,02 milioane lei), în pofida creșterii accizelor la țigări cu 1% de la 1 iunie 2017 și cu 2% de la 1 ianuarie 2018.

– încasările în vamă din importul de produse din tutun au crescut pe trimestru I 2018/trimestrul I 2017 cu 178,49 milioane lei ( de la 1,47 la 179,96 milioane lei), bazându-se în principal pe accizele încasate în vamă din importul de țigarete (de la 1,17 milioane lei la 179,57 milioane lei).

Încasările din impozitul pe comerț exterior şi tranzacțiile internaționale s-au realizat în proporție de 96,7%, pe fondul creșterii importurilor extracomunitare de bunuri din primele 2 luni ale anului 2018 cu 16,3%

 

Încasările din contribuţii de asigurări au reprezentat 2,4% din PIB şi au înregistrat un grad de realizare al programului de încasări de 105,6%.

 

Veniturile din contribuții sociale în primul trimestru al anului 2018 comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017, sunt mai mari cu 31,1%. Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017. Trendul pozitiv al indicatorilor macroeconomici realizați, precum câștig salarial mediu brut și efectivul salariaților din economie, generează încasări superioare din contribuții sociale față de programul estimat în primul trimestru al anului 2018 cu 5,6%.

 

Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, încasările din contribuții de asigurări au crescut cu 31,1% în condițiile în care efectivul salalariaților în economie a crescut cu 2,3% , iar câștigul salarial mediu brut cu 25,2% .

 

Începând cu luna februarie, încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017.

 

Menționăm că sumele reprezentând contribuția la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) în primul trimestru au fost cu 24,3% mai mari comparativ cu primul trimestru al anului anterior.

 

Veniturile nefiscale au fost în sumă de 4.732,9 milioane lei (0,5% din PIB) şi au înregistrat un grad de realizare a programului trimestrial de 107,9%. Depășirea programului de încasări a fost determinată de încasările peste nivelul programat pentru primul trimestru a veniturilor din proprietate, la bugetul de stat.

 

Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din noul cadru financiar 2014-2020, încasate în trimestrul I al anului 2018, au reprezentat 0,5% din PIB, prezentând un grad de realizare faţă de nivelul programului trimestrial de încasări de 63,1%.

 

 

2. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 70.835,7 milioane lei şi au reprezentat 7,7% ca pondere în PIB, în creștere cu 22,1% față de nivelul celor efectuate în aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 0,9 puncte procentuale ca pondere în PIB.

 

Comparativ cu ținta trimestrială, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat s-au efectuat în proporție de 90,3%, ceea ce reprezintă o neutilizare a sumelor programate cu 7.627,9 milioane lei.

 

Cheltuielile de personal, prezentate detaliat în Anexele nr. 3 şi 4 au fost în sumă de 19.066,2 milioane lei (2,1% din PIB) şi s-au efectuat în proporție de 98,2% față de nivelul estimat a se efectua în trimestrul I 2018. La bugetul de stat nivelul cheltuielilor de personal a fost de 95,8% față de programul trimestrial. Comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior cheltuielile de personal au înregistrat o creștere cu 18,1%, fiind determinată de majorările salariale acordate în anul 2017, dar și de majorarea salariilor în sectorul bugetar ca urmare a aplicării Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

 

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au reprezentat 1,0% din PIB şi s-au efectuat în proporție de 108,1% față de estimările prognozate pe programul trimestrial. Depășirea estimărilor a fost determinată, în pricipal, de creșterea peste nivelul programat a cheltuielilor cu bunuri și servicii de la bugetele locale.

 

Cheltuielile cu dobânzile au fost în termeni nominali de 2.714,7 milioane lei (0,3% din PIB) și s-au efectuat în proporție de 82,2% din programul trimestrial,.

 

Cheltuielile cu subvențiile au fost în sumă de 2.449,1 milioane lei, au reprezentat 0,3% din PIB și s-au efectuat în proporție de 81,1% comparativ cu programul trimestrial.

 

Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, subvențiile sunt în creștere cu 25,7%, creșterea majoră provenind de la plățile efectuate (1,4 miliarde lei) pentru sprijinirea producătorilor agricoli și de subvențiile acordate pentru susținerea transportului feroviar public de călători și a transportului cu metroul.

 

Cheltuielile cu asistența socială au reprezentat 2,6% din PIB şi s-au efectuat în proporție de 98,9% față de programul trimestrial. Comparativ cu anul anterior cheltuielile cu asistența socială au crescut în termeni nominali cu 11,8%, iar ca procent în PIB cu 0,1 puncte procentuale.

 

Evoluția cheltuielile cu asistența socială comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent a fost influențată, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

 

Plățile pentru proiectele cu finanțare din fonduri UE au reprezentat 0,5% din PIB şi s-au efectuat în proporție de 57,3%, majoritatea plăților realizate fiind pentru proiectele finanțate din cadrul bugetar 2014-2020. Plățile pentru proiecte cu finanțare din fonduri UE aferente cadrului financiar 2014-2020 au fost în sumă de 4.450,7 milioane lei din care cea mai mare parte, respectiv care 4.079,5 milioane lei au reprezentat plăți aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

 

Cheltuielile de capital au reprezentat 0,4% din PIB, ceea ce a reprezentat o creștere ca raport în PIB comparativ cu trimestrul I 2017 cu 0,3 puncte procentuale, și s-au efectuat în proporție de 94,5% comparativ cu programul trimestrial.

 

Cheltuielile pentru investiții (includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne şi externe) în trimestrul I al anului 2018 au totalizat în termeni nominali 4,9 miliarde lei (0,5 % din PIB), de aproape 3 ori mai mult față de aceeași perioada a anului trecut, creșterile provenind în special din domeniul apărării, precum și din administrația publică locală.

 

Din analiza execuției bugetare pe primul trimestru al anului 2018 putem concluziona că nivelul încasărilor bugetare este sub nivelul programului trimestrial, în principal ca urmare a nerealizării veniturilor programate a fi încasate de la UE.

 

Cheltuielile bugetare efectuate în primul trimestru al anului 2018 s-au situat sub nivelul programat în cazul majorității titlurilor de cheltuieli, niveluri mult sub cele estimate înregistrându-se în cazul cheltuielilor cu dobânzile, cheltuielile din titlul Alte transferuri în care sunt cuprinse, în principal, contribuția la Uniunea Europeană și la alte organisme internaționale și transferurile către operatorii economici cu capital de stat, precum și în cazul cheltuielilor aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

 

Este necesar ca la nivelul ordonatorilor principali de credite să fie luate măsuri care să conducă la diminuarea discrepanțelor între cheltuielile programate și cele efectuate, precum și în ceea ce privește implementarea proiectelor finanțate din fondurilor externe nerambursabile în vederea creșterii gradului de absorbție.

 

În ceea ce privește încasările bugetare, ar trebui să fie intensificate eforturile pentru asigurarea realizării programului de încasări stabilit pe baza legii bugetului de stat, în special în ceea ce privește veniturile fiscale (TVA, accize, impozit pe profit).

 

Deficitul bugetar se situează sub nivelul programat pentru perioada analizată, respectiv de 4.458,5 milioane lei (-0,48% din PIB) față de nivelul prognozat de 8.956,8 milioane lei (-0,97% din PIB) și ca urmare apreciem că la acest moment nu sunt elemente de natură de a afecta pragul stabilit al deficitului bugetar pentru anul 2018.

 

 

 

  • Klaus Iohannis: PSD a propus o magie economică prin care amanetează viitorul țării. ”Este imperioasă demisia doamnei Dăncilă”

 

 

Klaus Iohannis a analizat rezultatele economice ale PSD, de la preluarea guvernării, în noiembrie 2016. Președintele spus că PSD ”a amanetat viitorul țării”, prin lipsa de investiții și creștere de cheltuieli de la buget cu plata salariilor și a pensiilor. Este din ce în ce mai vizibil că Dragnea și ai lui nu au soluții pentru guvernarea țării, spune Iohannis. 

 

 

”S-au publicat datele care arată execuția bugetară din primul trimestru al anului, date publicate cu întârziere.Încep cu o constatare. Programul PSD s-a aflat, de la bun început, pe contrasensul unei logici economice elementare. A propus scăderea taxelor și impozitelor, acțiune începută acum 2 ani, cu scăderea TVA, pe de altă parte au propus o creștere puternică a cheluielilor bugetare pentru salarii, pentru pensii, pentru drumuri, școli, au spus ei. Această abordare a produs surprindere. E un fel de magie economică propusă de PSD. Scăderea impozitelor, creșterea salarilor e o ecuație ce cu greu poate fi dusă la bun sfârșit șă trebuie să vedem cât va ține această iluzie creată de PSD. În privința creșterii salariilor, PSD a reușit o contraperformanță rară. Până și cei cărora le-au crescut sunt nemulțumiți. Au crescut salariile cu 25%, dar ele au rămas pe hârtie. S-a anulat creștere prin trecere contribuțiilor de la angajator la angajat. Nu vedem nici drumuri, nici autostrăzi, nici școli, nici spitale, nimic. Lumea se întrabă: de unde vina cești bani pentru anumite creșteri care s-au realizat? Povestea e una tristă. PSD amanetează viitorul țării. Crește salrii și pensii și neglijează investiții importante și în infrastructură”, a declarat Klaus Iohannis, citat de stiripesurse.ro.

 

 

Discursul integral al președintelui Iohannis (Administrația Prezidențială)

 

 Astăzi despre banii românilor.

 

S-au publicat astăzi datele care arată execuția bugetară din primul trimestru al anului 2018, date publicate cu întârziere.

 

Mă voi referi la aceste date, care arată execuția finanțelor publice. Dar înainte de asta, câteva aprecieri mai generale.

 

Aș începe cu o constatare pe care am mai făcut-o în diferite formule. Programul de guvernare PSD, de la bun început, s-a aflat pe contrasensul unei logici economice elementare.

 

După cum se cunoaște, PSD a propus românilor, pe de-o parte, scăderea taxelor și impozitelor, o acțiune începută acum doi ani cu scăderea TVA. Pe de altă parte, au propus o creștere puternică a cheltuielilor bugetare, pentru salarii, pentru pensii, pentru drumuri, au spus ei, pentru autostrăzi, au spus ei, pentru școli, au spus ei.

 

Pentru economiști, dar și pentru cei interesați, această abordare a produs surprindere. Este vorba de un fel de magie economică care a fost propusă de PSD. Scăderea impozitelor, creșterea salariilor și realizarea tuturor celorlalte lucruri este o ecuație care cu greu poate fi dusă la bun sfârșit. Și, într-adevăr, trebuie să vedem un pic cât va ține această iluzie creată de PSD.

 

În privința creșterilor salariale, la care m-am mai referit, PSD a reușit contraperformanță rară. Până și cei cărora le-au crescut salariile sunt nemulțumiți. S-a promis o creștere de 25% a salariilor bugetarilor, dar ea a rămas pe hârtie, fiindcă, printr-o inginerie contabilă, au fost trecute cheltuielile de CAS de la angajator, partea care revenea angajatorului, la salariat, și astfel s-a anulat practic această creștere.

 

După deja aproape un an și jumătate de guvernare PSD, cu această fază extrem de discutabilă a creșterilor salariale așa-zise, nu vedem însă nici drumuri, nici autostrăzi, nici școli, nici spitale. Nimic!

 

Pe de altă parte, lumea se întreabă totuși de unde vin acești bani pentru anumite creșteri care s-au realizat și, dacă ne uităm cu atenție, povestea este una tristă. PSD, în fapt, amanetează viitorul țării! Crește salarii și pensii, și neglijează investiții importante și în infrastructură, și investiții necesare dezvoltării în general.

 

Acum, din punct de vedere fiscal-bugetar, bugetul național este supus unei presiuni imense. Pe fondul creșterii cheltuielilor totale cu peste 22%, atât este creșterea față de anul trecut, această presiune trebuia, repet, trebuia atenuată printr-un efort consistent, vizibil, de creștere a veniturilor. Deci, de creștere a încasărilor, or aici lucrurilor nu s-au întâmplat deloc așa. Din contră, execuția bugetară, și o să detaliez imediat, arată că practic la niciun capitol veniturile nu au ajuns la nivelul programului. Atenție, program nu impus de cineva, program prezentat tot de guvern. Deci nici măcar propriul program nu și l-au îndeplinit.

 

Acest lucru arată ceva trist. PSD este incapabil să țină ordine în finanțele publice!

 

Iar după trei prim-miniștri, și tot atâția șefi la ANAF, cel mai vizibil efect este incertitudinea, lipsa de predictibilitate. În ansamblu, un comportament tot mai costisitor pentru contribuabilul român.

 

Acum, la venituri bugetare totale. În primul rând, este important să observăm că guvernarea PSD nu reușește în niciun chip să transforme creșterea economică în creștere a veniturilor.

 

De exemplu, în 2017 - fiindcă avem datele întregului an 2017 – noi am avut o creștere de peste 7%, dar, ce să vezi, veniturile nu au crescut în proporție cu economia. Ba, dimpotrivă, surpriză, veniturile în 2017 au fost cu 3 miliarde mai mici decât programul propriu al PSD, programul guvernelor, mai exact, ale PSD.

 

Pe trimestrul I 2018, că despre aceste date vorbim acum, veniturile totale au crescut în termeni nominali, suma totală însă, ele sunt cu aproape 5% – 4,5% sub programul bugetar trimestrial. Deci ele sunt sub valoarea programată chiar de Guvern.

 

Și ca să detaliez un pic, că aici apar noi și noi vești proaste. Veniturile fiscale – acestea ar fi trebuit să crească pe măsură ce a crescut economia, dar nu, ele nu numai că nu au atins cota programată, și aici s-a ratat ținta programată cu 5%. Nu, sunt mai mici decât cele din trimestru I 2017. Și aici avem o nouă contraperformanță a PSD. De la momentul crizei economice din ultimii 9 ani, este prima dată când veniturile fiscale au scăzut față de anul anterior.

 

Pe urmă, veniturile din impozitul pe profit au scăzut față de trimestrul I al anului trecut. Această chestiune este la fel de gravă. Este o reflectare a faptului că, într-adevăr, economia duduie, dar la bugetul statului duduie numai cheltuielile. Veniturile pauză.

 

Veniturile din TVA, TVA trebuia să fie așa, stâlpul de bază, pilonul de bază al bugetului. Aici nerealizarea față de program este de 9% și, poate vă amintiți, eu am avertizat atunci când s-a discutat bugetul pe 2018 că este nerealist, se bazează pe un optimism nemotivat.

 

Vă reamintesc, PSD propunea o creștere cu 16% a veniturilor din TVA și, iată că în primul trimestru suntem cu 9% sub ceea ce a fost programat. Veniturile din accize, aici este un lucru foarte special. Veniturile din accize reflectă probabil cel mai fidel degringolada din finanțele publice gestionate de PSD.

 

Cu toate că au crescut prețurile, cu toate că s-a reintrodus acciza pe carburant, chestiune care, apropo, nu a fost prevăzută în acel valoros program de guvernare și, totuși, colectarea de către ANAF se află la 12% sub program.

 

Aceasta este performanța PSD! Cu toate că românii plătesc prețuri mai mari pentru aproape tot, statul nu colectează veniturile cuvenite, nu realizează nici școli, nici autostrăzi, nici spitale.

 

Fondurile europene, un nou eșec al PSD. Pe partea de venituri, suntem cu 37% sub valoarea programată. La cheltuieli suntem la 43% sub valoarea programată. Este totuși mult sub ce s-a programat și este inadmisibil ca aceste fonduri europene să nu facă parte din prioritățile Guvernului.

 

Dar de ce să ne mirăm? PSD are tot felul de priorități: lupta cu BNR, lupta cu investitorii, cu multinaționalele, numai cu fondurile europene nu prea se luptă, pentru că, dacă s-ar lupta în interesul românilor, ar trage banii și ar realiza investiții. Măcar de acolo, dacă din fonduri proprii nu reușesc să facă acest lucru.

 

România - aceasta este un lucru negativ - se află în procedura privind deviația semnificativă a deficitului bugetar. Și aici ar fi bine ca Guvernul PSD să nu uite că România face în continuare obiectul procedurii europene privind deviația semnificativă a deficitului și dacă nu se corectează atunci acest lucru se va agrava, doar că nu se vede nicio intenție și nicio măsură corectivă.

 

Invit să-și revină pe guvernanții PSD. Per ansamblu, o evoluție total, total nesatisfăcătoare a finanțelor publice.

 

Este imperioasă demisia doamnei Dăncilă, pentru a face loc unor oameni responsabili și competenți!

 

Și, în acest context, este din ce în ce mai vizibil că Dragnea și ai lui nu au nicio soluție pentru o guvernare bună și eficientă.

TAGS : guvern psd dragnea dancila atac iohannis sedinta guvern
Comentarii
emil 2018-05-11
V-ar sta mai bine tunsa zero.
Total 1 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
2446
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22