Pe aceeași temă
Trei țări, România, Ungaria și Italia trebuie să răspundă în fața Curții de Justiție pentru nivekurile ridicate de ridicate și persistente de particule în suspensie (particulate matter – PM10), a comunicat comisia, potrivit HotNews.ro.
Cea mai gravă situație din țară este în zona Bucureștiului, unde valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil țării, iar în 2016 acestea au fost depășite pentru o perioadă de 38 de zile.
Valorile-limită, care sunt stabilite în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), ar fi trebuit atinse în 2010 și, respectiv, 2005, acuză CE.
Decizia de joi urmează unui aviz motivat suplimentar adresat României în septembrie 2014, în procedura de infringement.
În Italia, în 28 de zone de calitate a aerului, printre care regiunile Lombardia, Piemonte, Lazio și Veneto, valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 89 de zile.
În Ungaria, în 3 de zone de calitate a aerului, Budapesta, Pecs și valea Sajó, valorile-limită zilnice au fost depășite în mod persistent în 2016 pentru o perioadă de până la 76 de zile.
De asemenea, Comisia a decis să trimită Franța, Germania și Regatul Unit în fața Curții de Justiție a UE pentru nerespectarea valorilor-limită pentru dioxidul de azot (NO2) și pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire a acestor valori.
În toate cazurile de depășire a valorilor-limită stabilite prin legislația UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător și să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depășire să fie cât mai scurtă posibil.
În virtutea principiului subsidiarității, legislația UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită.
Mai departe, Curtea de Justiție a UE poate să achite sau să condamne statele membre. În cazul României, o eventuală condamnare la CJUE ne poate costa o sancțiune compusă dintr-o sumă forfetara plus penalitați ce vor fi calculate pe baza unei formule specifice, pe zi de intârziere a măsurilor, de la data stabilită de Curtea de Justitie a UE prin eventuala sa hotărâre.
În 2014, de exemplu, suma forfetară era de 1,8 milioane de euro, la care se adăugau penalități între 2.165 euro si 130.000 euro pe fiecare zi de intârziere.
