Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Prezumția de nevinovăție din actuala legislație nu va declanșa procedura de infringement
Laurentiu Gheorghe - - - -
2018-05-26
Actualitate Interna
0

România este mult mai aproape de apare în fața Curții de Justiție a UE (CJUE) pentru netranspunerea în legislația națională a directivei privind combaterea spălării banilor, decât în cazul celei referitoare la prezumția de nevinovăție, în ciuda a ceea ce se afirmă în spațiul public.

​​Este puțin probabil ca România să fie trimisă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru netranspunerea directivei privind respectarea prezumției de nevinovăție, însă „doar o minune” mai poate salva România de la a fi dată în judecată de Comisia Europeană și obligată la plata de sancțiuni pentru netranspunerea unei alte directive, care se referă la combaterea spălării banilor - a declarat, vineri seara, pentru HotNews.ro, Răzvan Horațiu Radu, fostul agent guvernamental care a reprezentat România în fața CJUE. 

 

România riscă mult mai mult să fie trimisă în judecată de Comisia Europeană și sancționată pentru netranspunerea unei alte directive, cea pentru combaterea spălării banilor decât să apară în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru netranspunerea directivei privind respectarea prezumției de nevinovăție.

 

Răzvan Horațiu Radu, fost agent guvernamental care a reprezentat România în fața CJUE a spus vineri seară pentru HotNews că în prezent România are în total 30 de directive europene netranspuse în legislația națională, aflate în proceduri de infringement mai avasate, dintre care două cu risc foarte ridicat de a trimite România la instanța Uniunii Europene.

 

Aceste precizări vin în contextul în care senatorul PMP Traian Băsescu a scris pe Facebook că „astăzi Comisia Europeană a declanșat procedura de infrigement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală a prevederilor directivei 343/2016 privind prezumția de nevinovăție.

 

Directiva privind respectarea prezumției de nevinovăție are o importanță aparte pentru că reprezintă o componentă a  dreptului la un proces echitabil. Această directivă a fost parțial transpusă  în legislația românească, Comisia Europeana fiind înștiințată în acest sens. Doar o mică parte de directivă mai trebuie transpusă. Întrucât procedura de infringement este abia la început, este puțin probabil să se ajungă la sesizarea CJUE și la obligarea României la plata de sancțiuni”, spune Răzvan Horațiu-Radu.

 

Printre cele 30 de directive netranspuse sau transpuse cu întârziere, pentru care sunt deschise acțiuni de infrigement, el enumără directiva privind calitatea benzinei și a motorinei și pe cea privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului, unde numai o minune sau bunăvoința Comisiei Europene ne pot scăpa de sesizarea Curții și obligarea la plata de sancțiuni. „Sunt acte normative europene a căror transpunere a fost întârziată inexplicabil la nivel intern”, a explicat Răzvan Horațiu-Radu.

 

Directiva privind spălarea banilor

 

În 7 iulie 2017, C.E. a deschis o procedură de infringement împotriva României și altor 7 state UE pentru netranspunerea în legislațiile naționale a Directivei europene 849/2015 - „A patra directivă privind combaterea spălării banilor”. Atunci România a primit o scrisoare de punere în întîrziere, iar apoi Comisia Europeană a constatat că România și celelalte 7 state nu au luat nicio măsură de transpunere a directivei. 

 

Pentru ca în 7 decembrie 2017, Comisia „să îndemne insistent” Bulgaria, Cipru, Grecia, Luxemburg, Malta, Polonia, România și Olanda să transpună în legislația lor națională „a patra directivă privind combaterea spălării banilor”.

 

Transpunerea acestei directive este întârziată cât se poate de mult pentru că ar trebui interzise societățile cu acționariat ascuns, cu acțiuni la purtător. „Instituţia acţiunii la purtător ridică însă, tot mai accentuat, problema lipsei transparenţei acţionariatului, iar cunoașterea în orice moment a acţionarilor este esenţială în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor, a luptei împotriva terorismului și finanţării acestuia, a prevenirii și combaterii evaziunii fiscale”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege care vizează transparentizarea mediului de afaceri pentru a se combate spălarea de bani. Or, Tel Drum a fost o societate cu acțiuni la purtător, despre care se spune că ar fi aparținut lui Liviu Dragnea, dar Registrul Comerțului nu poate să confirme acest lucru. Și mai sunt și alte societăți de acest tip. În plus fluxurile financiare vor fi mult mai bine supravegheate, iar transferul banilor în străinătate mult mai dificil de efectuat. Astfel, că se va merge cât se poate de mult pentru a se evita aplicarea în legislația națională a directivei a patra privind combaterea spălării banilor.

 

Directiva privind calitatea carburanților

 

Cealaltă procedură de infringement menționată de Horațiu-Radu ca prezentând risc ridicat pentru România privește directiva 652/2015, privind calitatea benzinei si a motorinei. 

În 8 martie 2018, România si alte 9 state membre (Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Finlanda, Grecia, Letonia, Marea Britanie si Spania) au primit un aviz motivat din partea Comisiei Europene, in cadrul unei proceduri de infringement.

Directiva prevede normele pentru calcularea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de carburanți si de alte forme de energie provenind din surse nebiologice. 

Legislatia UE urmareste să genereze raportarea cu suficienta acuratete, astfel incat Comisia sa poata evalua performantele furnizorilor de carburanți in ceea ce priveste respectarea obligatiilor care le revin in temeiul Directivei privind calitatea carburantilor (Directiva 98/70/CE). 

Potrivit CE, aceasta are ca scop realizarea unei reduceri cu cel putin 6% a intensitatii emisiilor de gaze cu efect de sera generate de carburanti si de energia furnizata, pana la sfarsitul anului 2020. Metoda de calcul are avantajul de a reduce sarcina administrativa atat pentru furnizori, cat si pentru statele membre.

România și celelalte state membre trebuia sa transpuna in legislatiile lor nationale normele UE privind calcularea si raportarea emisiilor de gaze cu efect de sera generate de carburanti pana la 21 aprilie 2017. 

În cazul in care Romania ar fi condamnată din cauza netranspunerii unei directive, ar putea fi obligată la plata la plata unei sanctiuni compuse dintr-o suma minima forfetară de 1,8 milioane de euro plus o sumă ce poate ajunge și la 130.000 euro pentru fiecare zi de întarziere în transpunerea directivei. 

Directiva privind prezumția de nevinovăție

Comisia Europeană a informat, joi, 11 state membre, printre care și România, că în aprilie 2018 a expirat termenul până la care aceste țări ar fi trebuit să transpună în legislațiile lor naționale o directivă europeană care obligă autoritățile să protejeze prezumția de nevinovăție a justițiabililor. În cazul Românei, Comisia Europeană nu a solicitat în niciun fel reforma generală a codurilor penale, au declarat, pentru HotNews.ro surse europene.  În schimb, modificările solicitate de CE pentru transpunerea directivei au fost deja transmise la Parlament de către Ministerul Justiției, încă de la finalul anului trecut, însă nu au fost adoptate până acum.

Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană a fost notificată de Comisia Europeană pentru declanșarea automată a procedurii de infringement precontencioase, ca urmare a faptului că în aprilie 2018 a expirat termenul de transpunere a Directivei 343 din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale.

Această directivă prevede, printre altele, că prezumția de nevinovăție ar fi încălcată în cazul în care declarații publice ale autorităților publice sau decizii judiciare, altele decât cele privind stabilirea vinovăției, se referă la o persoană suspectată sau acuzată ca fiind vinovată, atât timp cât vinovăția persoanei respective nu a fost dovedită conform legii. „Aceste declarații și decizii judiciare nu ar trebui să reflecte opinia că persoana respectivă este vinovată” - mai prevede directiva.

Fostul președinte Traian Băsescu a semnalat pe Facebook că „astăzi, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României pentru neintroducerea în Codul de Procedură Penală şi în Codul Penal a prevederilor acestei directive”.

„Dragi propagandişti, fie că sunteţi magistraţi, politicieni sau analişti, luaţi notă că directivele Uniunii Europene sunt obligatorii şi pentru Justiţia din România. Intervenţiile mele au fost pentru ca Justiţia din România să progreseze, în timp ce voi v-aţi bătut pentru o Justiţie a anilor ’50. Atenţie, că v-am vorbit şi despre definiţia corectă, aşa cum o dă Comisia de la Veneţia, pentru abuzul în serviciu. Fără prag valoric, dar cu prag de faptă”. a scris Băsescu pe FB.

În realitate, directiva nu se referă la abuzul în serviciu sau la introducerea vreunui prag valoric privind această faptă.

Surse din Comisia Europeană au precizat pentru HotNews că „nu există nicio conexiune” între directiva europeană privind prezumția de nevinovăție și actualul proces de reformă a legilor justiției desfășurat de coaliția PSD-ALDE în România. „Comisia a subliniat anterior că nu solicită o reformă amplă în justiție”, au mai spus sursele.

Potrivit acestora, declanșarea procedurii de infringement precontencioase în cazul celor 11 state membre, printre care și România, Austria, Suedia sau Luxmeburg, se face automat, la expirarea termenului de transpunere a directivelor UE.

Potrivit procedurii, Comisia Europeană va trimite României și celorlalte 10 state membre UE o scrisoare de punere în întârziere, iar apoi țările vor avea la dispozție 2 luni să dea explicații. Dacă executivul comunitar nu va fi mulțumit de explicații, va emite un aviz motivat și statele membre vor mai avea 2 luni pentru a remedia. Apoi, CE va putea decide dacă va da în judecată statele membre la Curtea de Justiție a UE pentru netranspunerea directivei.

Între timp, la București Ministerul Justiției a transmis Parlamentului un proiect de lege pentru transpunerea directivei europene în legislația națională, dar acesta trenează la Comisia parlamentară privind legile justiției, condusă de Florin Iordache (PSD)”. ”Comisia Europeană a cerut doar transpunerea directivei, nu și alte modificări legislative”, au mai precizat sursele.

De asemenea, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat vineri, pentru HotNews,  că transpunerea directivei privind respectarea prezumției de nevinovăție nu va contrazice lupta împotriva corupției și a crimei organizate, iar infringementul declanșat de Comisie este o procedură standard. 

Precizările purtătorului de cuvânt al CE :

  • „O nouă directivă a UE, adoptată în februarie 2016, a intrat în vigoare în aprilie 2018, și armonizează garanțiile specifice din Europa pentru a asigura prezumția de nevinovăție a oricui este acuzat sau suspectat de o infracțiune de către poliție sau autorități judiciare.
  • Procedura standard este ca Comisia să lanseze infringement-uri împotriva statelor membre care nu comunică măsurile de transpunere a unei directive europene până la termenul stabilit, în acest caz, aprilie 2018. Această situație privește 11 state membre, inclusiv România.
  • Având în vedere cadrul general în care se desfășoară în prezent discuțiile, Comisia reamintește că transpunerea directivei nu ar contrazice obiectivele legitime, cum ar fi lupta împotriva crimei organizate sau a corupției”.

 

TAGS : directiva legislație traian basescu
Comentarii
Total 0 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
1776
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22