Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


Deciziile CCR nu sunt obligatorii pentru parlament și pentru ministrul Tudorel Toader. Sunt primii care le ignoră
Dora Vulcan - - - -
2018-06-03
Actualitate Interna
4

Nu există decizie a Curții Constituționale care să nu producă efecte juridice sau care să nu fie respectată de orice persoană fizică sau autoritate”, spunea ministrul Tudorel Toader pe 31 mai pentru a justifica executarea fără drept de apel a deciziei prin care CCR îi dă șefului statului ordin de revocare din funcție a șefei DNA. Realitatea, însă, îl contrazice.

 

 

 Chiar cea din curtea propriului minister. Ca un făcut, printre persoanele fizice și autoritățile care nu respectă deciziile CCR se află parlamentul și chiar el, ca ministru al Justiției. Nici durata prezenței sale la CCR nu pare a fi fost tocmai în regulă, exact ca-n cazul lui Petre Lăzăroiu. În afară de faptul că multe dintre deciziile CCR se bat cap în cap. Dar ele sunt obligatorii, fără excepție. Cum aplici două hotărâri contradictorii? Toate acestea probează, cu asupră de măsură, dacă mai era nevoie, că la CCR deciziile se iau după cum bate vântul. Și se aplică la fel. Chiar de cei care declamă sentențios pe seama caracterului lor imuabil.

 

 

Dacă ar fi avut curiozitatea să consulte pagina de internet a Curţii Constituţionale unde sunt publicate informaţii, actualizate periodic, privind stadiul de implementare în legislaţie a deciziilor Curţii pronunţate între anii 2009 – 2017, ministrul Tudorel Toader ar fi aflat că sentința sa nu are acoperire în realitate: nu, nu toate deciziile CCR produc efecte juridice, tocmai pentru că nu sunt respectate de ”orice persoană fizică sau autoritate”. Ca un făcut, printre persoanele fizice și autoritățile care nu le respectă se află parlamentul și chiar el, ca ministru al Justiției. 

 

 

O astfel de verificare încrucișată a făcut jurnalistul Robert Veress, care a luat decizie cu decizie pe care, apoi, a verificat-o cu trecere prin procesul legislativ din Parlament.

 

 

Au rezultat, astfel, 17 (șaptesprezece) Decizii emise de CCR în perioada 2009-2017 au fost sau încă sunt ignorate de Parlamentul României.

 

 

Un exemplu, de altminteri celebru, de pe vremea când Tudorel Toader era judecător la CCR, este chiar Legea Educației Naționale. 

 

 

”Decizia nr.1557 din 18.11.2009, M.Of. nr.40 din 19.01.2010 a rămas neaplicată până azi, la aproape un deceniu! E adevărat, după doi ani de la Decizie a apărut noua Lege a educației naționale, dar Parlamentul avea obligația, chiar și așa, să încheie procedura de invalidare a vechii legi, adoptând un proiect de respingere. Abia în 20 noiembrie 2013 a fost emis un raport de respingere, dar acesta a rămas neadoptat, parlamentarii având, desigur, alte urgențe decât acelea de a se ocupa de formalități”, scrie jurnalistul Robert Veress.

 

 

Despre o situație similară vorbește și judecătorul Cristi Danileț. Care se oprește asupra contradictorialității deciziilor CCR, care ajung să se bată cap în cap cu cele emise deja. 

 

 

 

Detașarea magistraților. Două decizi ale CCR care se bat cap în cap

 

 

O recentă decizie a CCR răstoarnă o decizie anterioară a CCR cu privire la magistrații detașați, scrie judecătorul Cristi Danileț.

 

 

”Deruta creată ne face să nu mai știm ce decizie trebuie să se aplice, pentru că toate deciziile CCR sunt obligatorii. Este adevărat că CCR poate să își schimbe propria jurisprudență, însă acest lucru trebuie argumentat. Or, acest lucru nu se întâmplă în cazul analizat. Și nu este prima situație de acest gen care bulversează tot ceea ce știm despre modul de interpretare a normelor juridice”, atrage atenția judecătorul. 

 

 

”Ce spune Constituția? Constituția spune clar că un magistrat nu poate ocupa nicio altă funcție, cu o singură excepție – art. 125 alin. (3) din Constituție: „Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”; art. 132 alin. (2) din Constituție: „Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior”.

 

 

Dar care este situația în fapt? Au fost și sunt magistrați care au ocupat deseori funcția de secretar de stat (adică înlocuitori de drept ai miniștrilor) sau alte funcții de demnitate publică numite:

  • actualul ministru al justiției are un judecător pe post de secretar de stat, iar în cursul vremii această funcție a fost deseori ocupată de procurori;
  • un procuror a fost recent prefect al capitalei;
  • un altul a fost ministrul al tineretului în anii 90;
  • un judecător a fost secretar general al Guvernului cu rang de ministru;
  • un procuror a fost șef de serviciu de informații în cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
  • iar un altul șeful serviciului omolog în cadrul Ministerului Apărării Naționale;
  • un judecător a fost secretar general adjunct la Ministerul Justiției
  • un procuror a fost secretar general la același minister;
  • un judecător a fost șeful corpului de control în Ministerul Afacerilor Externe;
  • un altul a fost consilier prezidențial la Administrația Prezidențială;
  • un procuror este în prezent șeful corpului de control al ministrului justiției;
  • un procuror a fost secretar general la Ministerul Afacerilor Externe;
  • un judecător a fost șeful Cancelariei primului ministru,
  • un altul a fost secretar de stat la aceasta;
  • un procuror a fost director de penitenciar,
  • un altul este membru în Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor;
  • un judecător a fost secretar general al Guvernului cu rang de ministru;
  • un judecător a fost consul general șef al Consulatului General al României în Shanghai,
  • un alt judecător este consul la Roma;
  • avem chiar un judecător care este ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Singapore
  • un altul care este ambasador în Republica Zimbabwe ce are rang de ministru plenipotențiar și este însărcinat cu afaceri interne pentru Zimbabwe si Malawi .

 

 

”Despre faptul că au fost procurori șefi ai unor servicii de informații în condițiile în care magistraților le este interzis din anul 2005 să fie agenți, colaboratori sau informatori ai serviciilor, nu mai vorbesc. Este de-a dreptul hilar să nu ai voie să fii informator la servicii, dar să fii șef al unui serviciu de informații”, mai spune judecătorul. 

 

 

Ce a spus inițial CCR? Cum e posibil să avem magistrați în afara instanțelor și parchetelor, deși Constituția spune altceva?!

 

 

Păi, însăși Curtea Constituțională a decis că acest lucru este posibil.

 

 

Astfel, prin Decizia nr. 949/2008 CCR a stabilit că prin detașare magistratul nu mai exercită funcția, ci deține doar calitatea, ca urmare nu i s-ar aplica regimul de interdicții și incompatibilități specific magistraților. Cu alte cuvinte, dacă eu sunt judecător și intrând în sala de judecată exercit funcția de judecător, atunci nu mai pot avea în același timp altă funcție; însă dacă eu aș fi detașat la Ministerul Justiției (să fiu ministru al justiției ori secretar de stat) sau la Ministerul Apărării (să fiu director sau șofer al unui director de acolo) eu rămân doar cu a mea calitatea de judecător, însă pentru că nu mai exercit funcția de judecător în sala de judecată, aș putea ocupa acea altă funcție, spune Cristi Danileț. 

 

 

”Decizia CCR contrazice un principiu de drept care spune că atunci când se interpretează o normă juridică acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu are voie să distingă. Deci dacă Constituția nu face distincție între calitate și exercițiul funcției, nici CCR nu ar fi putut să facă această distincție. Dar este vorba de CCR: ea nu poate greși pentru că ea însăși stabilește ce este greșit. Nimic și nimeni nu o poate contrazice, iar dacă o face e doar teoretic, practic însă decizia CCR nu mai poate fi răsturnată. Astfel, ca orice altăt decizie, și aceasta a devenit obligatorie pentru toată lumea, inclusiv pentru însăși CCR”, mai spune judecătorul. 

 

 

La zece ani de la propria decizie, CCR dă alte două decizii care o contrazic pe cea dintâi. Toate sunt obligatorii  

 

 

”Ce spune acum CCR? La 10 ani după decizia de mai sus, CCR spune altceva prin două decizii, una din ianuarie, cealaltă din aprilie anul acesta. Astfel, Curtea Constituțională a stabilit că magistrații nu pot desfășura activități specifice celei de legiferare sau de organizare și punere în aplicare a legii pe calea a actelor administrative (par. 168 și 170 din Decizia nr. 45/2018). CCR a decis nu numai că magistratul nu poate fi detașat într-o poziție unde nu ar desfășura activități în legătură cu calitatea sa, dar nici nu poate fi ales, numit sau detașat în funcții de demnitate publică pentru că își asumă un rol diferit de cel de înfăptuire a justiției, componenta politică sau administrativă preluată evidențiind, în realitate, o nouă funcție exercitată concomitent cu deținerea calității de judecător/procuror (par. 102 din Decizia nr. 252/2018). Ca urmare, funcția de ministru al justiției este incompatibilă cu cea de judecător/procuror, neputându-se cumula cele două calități (par. 176 din DCC nr. 45/2018). În fine, Curtea a stabilit că cele anterior arătate se aplică şi funcţiilor publice de execuţie sau conducere, altele decât cele de demnitate publică, din cadrul autorităţilor executivă sau legislativă: nu este admis ca, pe calea detaşării, judecătorul sau procurorul să încalce normele constituţionale referitoare la incompatibilităţi, legiuitorului nefiindu-i permisă crearea unor procedee de eludare a unor interdicţii de natură constituţională (parag. 174-175 din DCC nr. 45/2018).

 

Cum s-au pus în aplicare noile decizii? Nu s-au pus în aplicare, deși ele sunt obligatorii de la data publicării în Monitorul Oficial. Nici cea din ianuarie, nici cea din aprilie. Tot sistemul e șocat. Nimeni nu știe ce să aplice, cum să procedeze și începând de când. Ministrul justiției însuși încă aplică decizia de acum 10 ani – dată de CCR pe când el însuși era judecător constituțional – din moment ce păstrează în Ministerul Justiției magistrați care desfășoară activitate politică (un secretar de stat) sau pur administrativă, fără legătură directă cu serviciul public de înfăptuire a justiţiei (directori sau inspectori). Consulii și ambasadorii noștri magistrați sunt tot la postul lor.

 

Care e problema cu care ne confruntăm? Deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate persoanele și autoritățile, inclusiv pentru CCR. Poate CCR să nu își respecte propria hotărâre? Nu. Poate CCR să revină asupra propriei jurisprudențe? Da, dar numai dacă explică de ce procedează astfel și să se justifice acest lucru în mod obiectiv, pe schimbări legislative, sociale etc. Ce aplicăm acum, decizia din 2008 sau deciziile din 2018? Nu știu. Deocamdată încă se aplică cea din 2008”, mai scrie judecătorul. 

 

 

 

Judecătorul Mateescu:  Tudorel Toader încalcă deciziile CCR 

 

 

Și judecătorul Bogdan Mateescu, membru al CSM, spune același lucru: că deciziile CCR nu se aplică la fel pentru toată lumea. Și-l dă exemplu chiar pe ministrul Tudorel Toader, care a beneficiat peste termen de mandatul de judecător la CCR, așa face și judecătorul Petre Lăzăroiu în prezent.  Și se mai referă judecătorul Mateescu la situația colegei sale, secretar de stat al lui Tudorel Toader: Sofia Mariana Moț. 

 

 

 ”Tudorel Toader: "Nu există decizie CCR care să nu fie respectată de orice persoană sau autoritate."

Insa eu tot reflectez asupra caracterului general obligatoriu al oricarei decizii a CCR, nu doar al unora, pentru ca vreau sa inteleg si marturisesc ca sunt intr-un mic blocaj.

Am in vedere, asa cum am spus, situatia d-lui judecator constitutional care sta in functie de 10 ani, desi CCR a zis negru pe alb general obligatoriu acum vreo doua luni ca e neconstitutional mecanismul prin care se tinde la depasirea termenului constitutional de 9 ani.

Asadar dansul este in functie si azi. Situatia juridica e neatinsa in pofida deciziei CCR general obligatorii.

Dar CCR a mai zis prin deja faimoasa decizie 45/2018, acum vreo 3-4 luni, ca e neconstitutional ca un judecator sa fie ministru sau secretar de stat (si chiar sunt de acord).

Ei bine, ea a zis, general obligatoriu -cum altfel, dar chiar la ministerul justitiei este si azi in functia de secretar de stat o colega judecator de la Curtea de apel Craiova. Situatia juridica persista si aici, in pofida deciziei CCR general obligatorii.

As fi vrut sa il intreb pe seful direct al colegei judecator secretar de stat, pe dl ministru prof. univ. dr. si membru al Comisiei de la Venetia Tudorel Toader, pe care l-am auzit si azi ca tine enorm la deciziile CCR, si dansul fost judecator constitutional vreo 10 ani din mandatul de 9, ce parere are, de ce nu aplica decizia general obligatorie de vreo 3 luni, dar nu prea am avut ocazia, nu prea comunicam.

Sincer, eu chiar vreau sa inteleg, insa uneori imi pare ca nici constitutionalul nu mai e ce am invatat eu prin facultate iar Constitutia nu s-a schimbat.

Asadar ce e general obligatoriu, de cand si pentru cine?”, scrie judecătorul Bogdan Mateescu pe pagina sa de Facebook. 

 

 

Judecătorul Sofia Mariana Moț, de la Curtea de Apel Craiova, a fost numită secretar de stat la Ministerul Justiției în perioada mandatului fostului ministru Florin Iordache, exilat la parlament după eșecul OUG 13 de unde mutilează acum fatal legile Justiției.  

 

 

Moț este mama fostului deputat PSD Emil Moț, actual primar al orațului Slatina, om de încredere al baronului PSD de Olt, actual vicepremier, Paul Stanescu, in prezent vicepremier. Despre mama Moț presa locală a scris că ar fi chiar nașa lui Judecator, unul dintre baietii interlopului Bercea Mondial.

 

 

"Dincolo de faptul ca magistratii trebuie sa faca magistratura, de exigentele izvorate din principiul separatiei puterilor in stat, raspunzand unora dintre intrebarile repetitive, ac urmatoarele precizari: Magistratii detasati la Ministerul Justitiei ocupa o functie vacanta asimilata magistratilor, tin rezervat postul de pe care au fost detasati, avand urmatoarele drepturi banesti: un salariu lunar, care poate fi chiar si de 20.000-24.000 lei, iar daca nu sunt din Bucuresti, primesc si o diurna lunara care poate sa ajunga chiar si la 11.000-12.000 lei, contravaloarea chiriei, care este de 2700 lei, precum si decontarea cheltuielilor de transport, la domiciliu si retur!", scria pe Facebook ministrul Justitiei Tudorel Toader în vara lui 2017. 

 

 

TAGS : justitie tudorel toader decizii ccr incalcare parlament tudorel toader
Comentarii
?????? 2018-06-03
Deci remarcați că funcțiile din justiție , conform Constituției, nu constituie subiect al tranzacționărilor politice, deci, nu ar putea fi "implicate" "chestiuni de oportunitate" în ''decizii" despre sancționarea disciplinară a procurorilor și judecătorilor ?
?????? 2018-06-03
Remarcați și faptul că procurorii nu sunt "subiecte al oportunităților politice", conform Constituției, nici pentru președinte, nici pentru miniștrii de la justiție și nici pentru judecătorii de la CCR, activitatea acestora fiind sancționată sau nu, numai de CSM și eventual ÎCCJ ?
?????? 2018-06-03
Remarcați și că CCR nu are atribuții în activitatea de funcționare a justiției ,care este o putere independentă, care ar putea judeca și judecători ai CCR ? Deci, CCR are atribuții referitoare la legi, la ordonanțe, la acorduri și tratate internaționale și nu referitoare la funcționarea justiției independente care își rezolvă chestiunile funcțional-organizatorice prin CSM și ÎCCJ ?
Vae victis! 2018-06-03
Asezamintele umane si civilizatiile nu se schimba. Traci, daci, valahi, cumani, latini, etc, cum eram in 1500 am fost si in 1907 si in 1987 si astazi. Dupa 28 de ani democratici ne talharim si jefuim unii pe altii cu o salbaticie mai rea ca in vremea principatelor. Memoria ticăloşiei este eterna la romani.
Total 4 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
8889
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22