Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


OLAF, despre DNA: 44 rechizitorii, 112 persoane inculpate pentru fraudă, numai în 2017
Dora Vulcan - - - -
2018-06-16
Actualitate Interna
4

În cursul anului 2017, DNA a întocmit peste 40 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a nevinovăţei, în baza sesizărilor DLAF, fiind trimise în judecată mai mult de 100 de persoane. Pe de altă parte, instanţele au condamnat 31 de persoane pentru fraudă cu fonduri europene.

 

 

 

 „Valorificarea judiciară a acţiunilor de control finalizate cu suspiciune de fraudă: în cazul celor 150 acţiuni de control finalizate cu suspiciune de fraudă, DLAF a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (147 cazuri) şi parchetele ordinare (3 cazuri)”, se arată în raportul privind activitatea pe 2017 a Departamentului pentru lupta antifraudă (DLAF), citat de Mediafax.

 

Din perspectiva categoriei persoanelor, a rezultat faptul că în cele 150 de acţiuni de control finalizate de către DLAF cu suspiciune de fraudă, au fost implicate 528 de persoane fizice. Dintre acestea, 119 persoane au deţinut la data faptelor următoarele calităţi: primari (14), viceprimari (2), angajaţi din cadrul primăriilor (21), funcţionari publici pe post de conducere şi execuţie (11), diriginţi de şantier (11), manageri de proiect, membri în comisiile de evaluare şi atribuire a proiectelor (57), medici veterinari (2) şi un inspector şcolar general.

 

Valoarea estimată a impactului financiar rezultat în urma investigaţilor DLAF a fost de 45.832.368 de euro.

 

„Sesizările penale ale DLAF primesc girul calităţii în cele două faze ale procesului penal: o primă fază este dată de filtrul de analiză judiciară al DNA – în faza de urmărire penală; a doua fază este dată de filtrul de analiză judiciară al instanţelor de judecată. Astfel, în anul de referinţă, DNA a întocmit un număr de 44 rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, având la bază sesizări şi analize ale DLAF, din care: 38 au fost rechizitorii; 2 - rechizitorii urmate de încheierea a două acorduri de recunoaştere a vinovăţiei; 4 acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Prin cele 44 de rechizitorii ale DNA şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, s-au valorificat constatările din 72 acţiuni de control instrumentate de către DLAF, iar măsurile dispuse au fost trimiterea în judecată a 112 persoane fizice şi a 9 persoane juridice. Aceste cifre relevă un coeficient de calitate superior din perspectiva primului filtru judiciar, respectiv cel al procurorului”, se arată în raport.

 

De asemenea, anul trecut, instanţele de judecată româneşti au soluţionat definitiv un număr de 65 de dosare având ca obiect infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, din care în 22 de cazuri, DLAF şi-a adus contribuţia investigativă. Astfel, deciziile definitive au vizat 31 de persoane condamnate, din care 26 au fost persoane fizice şi cinci aveau calitatea de persoane juridice. Cele 26 de persoane fizice condamnate definitiv au avut pedepse cuprinse între 8 luni şi 3 ani de închisoare cu suspendarea executării condiţionate a pedepsei, şi aveau funcţii precum: primar de comună, secretar al primăriei unei comune, membru în comisia de evaluare a ofertelor, fermieri, agenţi agricoli, expert tehnic în cadrul unui proiect, reprezentanţi legali ai unor entităţi comerciale ce au avut calitatea de beneficiari ai proiectelor.

 

Documentul DLAF arată că celor cinci persoane juridice condamnate le-au fost aplicate amenzi penale cuprinse între 10.000 de lei şi 240.000 de lei.

 

 

Background

 

 

OLAF: România, pe primul loc la investigarea fraudelor cu fonduri europene. Studiu de caz - TelDrum

 

România rămâne pe primul loc la investigarea fraudelor cu fonduri europene, dosare finalizate, conform Raportului pe 2017 al Oficiului European de Luptă Antifraudă. Raportul face referire și la dosarul Teldrum.

 

 

Comform raportului făcut public miercuri la Bruxelles, România se află pe primul loc în ceea ce priveşte imvestigaţiile încheiate referitoare la managementul sau la cheltuirea fondurilor UE la nivel regional sau naţional. Un număr de 11 cazuri au fost încheiate cu privire la România, în 8 dintre acestea fiind emise recomandări, transmite News.ro și Agerpres. 

 

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a finalizat pe parcursul anului trecut aproape 200 de anchete de mare amploare, cele mai multe dintre acestea - 11 - având în vizor folosirea fondurilor Uniunii Europene în România, relevă raportul pe 2017 al organizaţiei, făcut public miercuri la Bruxelles.

 

Astfel, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2017, OLAF a finalizat un total de 197 de investigaţii, a emis 309 recomandări către autorităţile relevante naţionale şi ale UE şi a recomandat recuperarea a peste 3 miliarde de euro la bugetul Uniunii, o cifră excepţional de ridicată rezultată din cazuri de fraudă prin subevaluare, se precizează în raport. România conduce în clasamentul cazurilor finalizate în 2017, cu 11, dintre care 8 cu recomandări, fiind urmată îndeaproape de Ungaria şi Polonia, cu câte 10 cazuri, dintre care câte 7 cu recomandări.

 

De asemenea, în 2017 OLAF a deschis 215 noi investigaţii, ca urmare a 111 analize preliminare realizate de experţii Oficiului şi, în pofida lipsei de noi angajări şi a complexităţii cazurilor, a reuşit să reducă durata anchetelor la o medie de 17,6 luni.

 

În ceea ce priveşte corupţia vizând fondurile europene, OLAF menţionează că există un trend privind existenţa unor înţelegeri între câştigătorul unei licitaţii şi consultant sau beneficiarul finanţării sau acela în care există un real conflict de interese, în acest sens fiind indicate două cazuri din România cu bani proveniţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.

 

E vorba de două anchete ale OLAF privind proiecte finanţate de Fondul european pentru dezvoltare regionalăpentru construcţia de drumuri în România ilustrează această tendinţă, se arată în raport. 

 

OLAF descrie un caz în care reprezentanţii unui consiliu judeţean, beneficiarul, au ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii companiei care a stabilit specificaţiile tehnice pentru un drum, astfel încât să fie stabilite criterii restrictive în documentaţia de licitaţie de care să beneficieze un anumit operator economic, în timp ce alţi ofertanţi au fost descalificaţi în etapa iniţială de evaluare.

 

Cele două entităţi au falsificat un număr mare de documente, inclusiv proiectul tehnic şi memorandmul pentru construirea drumului, documentele nefiind folosite doar la licitaţie, ci şi pentru a cere rambursări de fonduri de la Autoritatea de Management, rezultând alocări nejustificate de fonduri UE.

 

OLAF a calculat că prejudiciul financiar adus bugetului UE prin aceste cazuri se ridică la aproximativ 21 milioane de euro, reprezentând valoarea totală a fondurilor UE plătite de Autoritatea de Management.

 

Drept rezultat, ”OLAF a recomandat Directoratului general pentru politici regionale şi urbane al Comisiei Europene recuperarea întregii sume şi a transmis recomandări judiciare Direcţiei Naţionale Anticorupţie a României pentru a iniţia acţiuni în justiţie, iar DNA a răspuns lansând o anchetă penală.

 

În noiembrie 2017, DNA a pus sub acuzare o serie de înalţi oficiali din ţară pentru fraudă cu fonduri ale UE, crearea unui grup infracţional organizat şi abuz de funcţie oficială (în serviciu- n.r.) pentru câştig personal”, se arată în raport, care face astfel referire la dosarul Teldrum, în care este implicat liderul PSD Liviu Dragnea.

 

Pentru a asigura recuperarea fondurilor UE, procurorii DNA au confiscat bunurile şi au blocat conturile bancare ale celor în cauză.

 

Comisia Europeană a cerut României să realizeze corecţiile necesare astfel încât bugetul UE să nu fie afectat, iar România a acceptat solicitarea Comisiei de a aplica aceste corecţii, se notează în raport.

 

 

 

Oficiul European Antifraudă laudă DNA pentru urmărirea penală a lui Liviu Dragnea

 

 

În noiembrie 2017, Oficiul European Antifraudă lăuda DNA pentru urmărirea penală a lui Liviu Dragnea și a cataloga acțiunea procurorilor români un "exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale".

 

Directorul general al Oficiului European de Luptă Antifraudă Nicholas Ilett spunea atunci, după anunțul DNA privind urmărirea penală a președintelui Camerei Deputaților, că această investigație este ”un exemplu perfect al cooperării pozitive dintre OLAF și autoritățile naționale. OLAF a desfășurat investigații amănunțite care sperăm că vor avea un puternic efect de descurajare”.

 

Reacția șefului Oficiului European Antifraudă vine după ce dosarul Tel Drum a fost deschis în urma unei sesizări a OLAF, transmise în 30 septembrie 2016, care a vizat mai multe infracțiuni, între care obținerea de fonduri europene pe bază de documente false și pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene.

TAGS : dna olaf raport activitate dna
Comentarii
Dan Plesoianu 2018-06-17
Aceste fapte si statistici or fi adevarate, insa sint doar virfuletul icebergului. Eu, personal, am parte de o situatie asemanatoare, legata de retrocedari si violarea proprietatii, pentru care s-au accesat ilegal fonduri europene de la APIA. Am sesizat acum vreo 6-7 ani DLAF, dar dinsii, fara absolut nici o curiozitate de a sti despre ce este vorba, mi-au spus ca nu se ocupa cu astfel de situatii. Am facut apoi doua plingeri la DNA Bucuresti, la care nu s-a dat nici o atentie. Am fost in persoana, de doua ori, la DNA Bucuresti (impreuna cu sotia), dar ofiterul de serviciu ne-a ris in nas, indrugind tot felul de baliverne securistice. Am facut apoi plingere la DNA Craiova. Acolo s-a acceptat plingerea, ne-a fost si filmata o declarative, dar rechizitoriul facut de procurori a fost plin de falsuri si minciuni, pentru acoperirea infractorilor (primaria locala, si alte personaje) si a infractiunilor. Am facut plingere la tribunalul Mehedinti, dar judecatoarea, ignorind absolut toate faptele si actele existente, a confirmat clasarea dosarului. Toate acestea s-au facut in cel mai pur stil comunist si stalinist, in final eu fiind chiar considerat vinovat pentru faptul ca am fost fraudat de catre statul roman, impreuna cu anumiti localnici.
Deci, cele 44 de cazuri (in care, evident, nu intra si al meu) nu inseamna nimic fata de miile de cazuri - mai mult sau mai putin - nedeclarate de pagubiti, sau de catre procuraturi (DLAF, DNA).
Daca luam ca exemplu numai cazul Basescu-Nana, unde anchetele de atunci au gasit ca aproximativ 125 de persoane aveau titluri de proprietate false pentru terenurile respective - titluri de proprietate eliberate de catre primaria locala si prefectura, pentru care s-au intocmit masuratori cadastrale - ne dam seama ca in tara exista poate un numar de cazuri de ordinul zecilor de mii in care s-au repartizat terenuri ilegal, s-au facut masuratori si acte cadastrale false, s-au eliberat titluri de proprietate false, si apoi, ca urmare, s-au ridicat fonduri APIA (si altele) in mod evident ilegal. Dezastrul fondurilor europene atribuite ilegal este imens, iar beneficiarii sint securistii si politrucii locali (evident, votanti PSDALDE - o grupare care a devenit echivalentul partidului Nazist din Germania prebelica).
Deci, inca o data: aceste cifre (care indica faptul ca sintem pe primul loc la coruptie si ilegalitati) sint doar praf in ochi, sint total insignifiante fata de situatie reala din teritoriu. E timpul ca OLAF si EU sa se trezeasca, sa nu mai accepte sa fie mituiti de catre serviciile romane (SRI + SIE), si sa actionize conform principiilor morale si legislative in vigoare. Este mai ales cazul CEDO.
Este foarte ciudat ca ziare (cum ar fi al dvs.) fac tot felul de analize teoretice, citeaza tot felul de documente oficiale, dar nu sint interesate in aflarea cazurilor reale, de care se lovesc cetatenii normali, zi de zi, de 30 de ani incoace. Pentru ca, in cazul familiei mele, statul roman a furat suprafete de mii de hectare, si alte proprietati, suprafete instrainate total ilegal (chiar total impotriva legilor de retrocedare curente, asa proaste cum au fost ele), dupa care se ridica (evident, ilegal) sume uriase de fonduri europene. Din acest motiv, toate institutiile statului (autoritati locale, politie, procuraturi, judecatorii) efectueaza anchete si procese false, frauduloase, pentru a acopri si musamaliza situatia infractionala care a cuprins Romania ca o caracatita mafiota de Stat. Am toate actele doveditoare pentru a sustine situatia respectiva.
Dan Plesoianu 2018-06-17
(cont.)
Este foarte ciudat ca ziare (cum ar fi al dvs.) fac tot felul de analize teoretice, citeaza tot felul de documente oficiale, dar nu sint interesate in aflarea cazurilor reale, de care se lovesc cetatenii normali, zi de zi, de 30 de ani incoace. Pentru ca, in cazul familiei mele, statul roman a furat suprafete de mii de hectare, si alte proprietati, suprafete instrainate total ilegal (chiar total impotriva legilor de retrocedare curente, asa proaste cum au fost ele), dupa care se ridica (evident, ilegal) sume uriase de fonduri europene. Din acest motiv, toate institutiile statului (autoritati locale, politie, procuraturi, judecatorii) efectueaza anchete si procese false, frauduloase, pentru a acopri si musamaliza situatia infractionala care a cuprins Romania ca o caracatita mafiota de Stat. Am toate actele doveditoare pentru a sustine situatia respectiva.
Dan Plesoianu 2018-06-17
Aceste fapte si statistici or fi adevarate, insa sint doar virfuletul icebergului. Eu, personal, am parte de o situatie asemanatoare, legata de retrocedari si violarea proprietatii, pentru care s-au accesat ilegal fonduri europene de la APIA. Am sesizat acum vreo 6-7 ani DLAF, dar dinsii, fara absolut nici o curiozitate de a sti despre ce este vorba, mi-au spus ca nu se ocupa cu astfel de situatii. Am facut apoi doua plingeri la DNA Bucuresti, la care nu s-a dat nici o atentie. Am fost in persoana, de doua ori, la DNA Bucuresti (impreuna cu sotia), dar ofiterul de serviciu ne-a ris in nas, indrugind tot felul de baliverne securistice. Am facut apoi plingere la DNA Craiova. Acolo s-a acceptat plingerea, ne-a fost si filmata o declarative, dar rechizitoriul facut de procurori a fost plin de falsuri si minciuni, pentru acoperirea infractorilor (primaria locala, si alte personaje) si a infractiunilor. Am facut plingere la tribunalul Mehedinti, dar judecatoarea, ignorind absolut toate faptele si actele existente, a confirmat clasarea dosarului. Toate acestea s-au facut in cel mai pur stil comunist si stalinist, in final eu fiind chiar considerat vinovat pentru faptul ca am fost fraudat de catre statul roman, impreuna cu anumiti localnici.
Deci, cele 44 de cazuri (in care, evident, nu intra si al meu) nu inseamna nimic fata de miile de cazuri - mai mult sau mai putin - nedeclarate de pagubiti, sau de catre procuraturi (DLAF, DNA).
Daca luam ca exemplu numai cazul Basescu-Nana, unde anchetele de atunci au gasit ca aproximativ 125 de persoane aveau titluri de proprietate false pentru terenurile respective - titluri de proprietate eliberate de catre primaria locala si prefectura, pentru care s-au intocmit masuratori cadastrale - ne dam seama ca in tara exista poate un numar de cazuri de ordinul zecilor de mii in care s-au repartizat terenuri ilegal, s-au facut masuratori si acte cadastrale false, s-au eliberat titluri de proprietate false, si apoi, ca urmare, s-au ridicat fonduri APIA (si altele) in mod evident ilegal. Dezastrul fondurilor europene atribuite ilegal este imens, iar beneficiarii sint securistii si politrucii locali (evident, votanti PSDALDE - o grupare care a devenit echivalentul partidului Nazist din Germania prebelica).
Deci, inca o data: aceste cifre (care indica faptul ca sintem pe primul loc la coruptie si ilegalitati) sint doar praf in ochi, sint total insignifiante fata de situatie reala din teritoriu. E timpul ca OLAF si EU sa se trezeasca, sa nu mai accepte sa fie mituiti de catre serviciile romane (SRI + SIE), si sa actionize conform principiilor morale si legislative in vigoare. Este mai ales cazul CEDO.
emil 2018-06-16
OLAF ar trebui sa monitorizeze fraudele criminale ale Politiei Romane, parchetelor locale si autoritatilor locale.
Total 4 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
2154
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22