Tăriceanu și Dragnea cer desecretizarea unei hotărâri din 2005 a CSAT privind corupția

Dora Vulcan | 29.06.2018

Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au depus miercuri o propunere legislativă pentru desecretizarea unei hotărârii a CSAT din 2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia.

Pe aceeași temă

 

 

 Călin Popescu-Tăriceanu și Liviu Dragnea au depus miercuri o propunere legislativă pentru desecretizarea unei hotărârii a CSAT din 2005, din perioada în care Băsescu era președinte, privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor. Motivarea e dată, desigur de ”stoparea abuzurilor” care s-ar fi făcut și prin hotărârea respectivă și pentru care se pot cere în instanță acțiuni în revizuire și daune civile. Partea amuzantă a inițitivei constă în faptul că Tăriceanu era la acea vreme premier, adică membru al CSAT, adică hotărârea a fost emisă cu acceptul său. Abuzatorul abuzat cu propria hotărâre. Partea mai puțin amuzantă e că vor fi desecretizate documente clasificate și care țin de siguranța națională.

 

 

 

” În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenția public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI și diferite instituții din justiție. Înțelegerile secrete încheiate între aceste instituții sunt ieșite din orice normă juridică și a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate. În aceste condiții, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt și să asigure revenirea în matca statului de drept. Propunerea legislativă de față conține o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

În primul rând, propunerea legislativă prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură. 

În al doilea rând, orice cetățean va putea avea acces liber la aceste documente, astfel încât toți românii să poată afla adevărul despre abuzuri. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI va centraliza aceste documente și le va pune la dispoziția persoanelor interesate. Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea.

În al treilea rând, aflarea adevărului de către victimele abuzurilor se constituie într-un  prim pas care trebuie continuat prin măsuri reparatorii. De aceea, propunerea legislativă mai prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.

Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituțională revine Parlamentului, instituția reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens”, se arată într-un comunicat publicat vineri pe site-ul Senatului.

 

 

***

 

În 2005, cand a fost aprobată această hotărâre, Traian Băsescu era președinte al CSAT iar vicepreședinte, în calitate de prim ministru, era Călin Popescu Tăriceanu.

 

În 30 martie, Traian Băsescu afirma că Hotărârea 17/2005 instituțiile implicate erau Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei, nu și SRI.

 

Băsescu mai spunea că din hotărârea CSAT nu reierea implicarea SRI în activitatea DNA prin decizia CSAT. 

 

"S-a publicat protocolul semnat în 2009 între Ministerul Public şi SRI. Din cele 18 pagini ale protocolului, două sunt dedicate nominalizării legilor, ordonanţelor de urgenţă, hotărârilor de guvern şi hotărârilor CSAT care constituie izvorul conţinutului protocolului. Şi ce să vezi?! Din mandatul meu, sunt invocate cinci hotărâri CSAT, din care patru se referă la antiterorism şi contraterorism, activităţi aflate în sarcina DIICOT şi a Parchetului General. Doar hotărârea CSAT nr. 17/2005, se referă la combaterea corupţiei, a fraudei şi a spălării banilor. În această hotărâre, instituţiile implicate sunt: Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Public, Parchetul Naţional Anticorupţie şi Ministerul Justiţiei. Nici vorbă de implicarea SRI prin decizia CSAT. Şi atunci, cum Dumnezeu rămâne cu minciuna încrâncenată a propagandiştilor (...) care de ani de zile susţin că implicarea SRI în activitatea DNA a fost generată de hotărârile CSAT stabilite prin decizia 'UNICULUI' membru al acestei instituţii, desigur, Băsescu", afirma Traian Băsescu, într-o postare pe pagina sa de Facebook, citat de Agerpres. 

 

Călin Popescu Tăriceanu a declarat în aprilie, referitor la faptul că în 2005, când s-au încheiat unele dintre protocoalele instituţiilor cu SRI, el era premier și membru al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), că documentele nu au fost discutate în CSAT, amintește Hotnews.ro. Acesta spunea că, după 13 ani, nu îşi mai aduce aminte detalii, dar este necesar ca toate protocoalele să fie "scoase la lumină".

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22