Pe aceeași temă
Tarcea a spus că nu cunoaște rațiunea pentru care au fost încheiate protocoalele secrete, însă odată cu desecretizarea lor toată lumea poate invoca în cursul procedurilor judiciare incidența acestora asupra actului de justiție, transmite Mediafax.
Cristina Tarcea a fost întrebată, vineri, la Alba Iulia, ce face ÎCCJ pentru a lămuri problema protocoalelor secrete, președintele instanței supreme răspunzând că acest aspect s-a discutat în Adunarea Generală.
”Aceste protocoale au fost desecretizate. Eu nu cunosc care a fost inițial rațiunea pentru care au fost încheiate. Nu cunosc de altfel nici președinții în funcție de la acea vreme ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar ele în prezent fiind desecretizate toată lumea le poate vedea și poate invoca în cursul procedurilor judiciare incidența, sau nu, a acestor protocoale asupra actului de justiție. Lucru care se și întâmplă. Efectele protocoalelor au fost invocate în proceduri disciplinare, în proceduri penale, am înțeles că există și sesizări în ceea ce privește chiar nulitatea acestor protocoale. Noi am discutat acest aspect în adunarea generală care a avut loc săptămâna trecută la Înalta Curte și am apreciat că atâta timp cât sunt deja proceduri judiciare inițiate și care pun în discuție tot felul de chestiuni legate de acest protocol, funcționează obligația de reținere și nu ne putem pronunța asupra unor aspecte asupra cărora va trebui cu certitudine să ne pronunțăm atunci când soluționăm dosarele legate de aceste protocoale”, a spus Cristina Tarcea.
De asemenea, președintele instanței supreme a adăugat că, în cazul în care se va constata că nu a existat o semnătură a unei persoane care să reprezinte Înalta Curte pe acel protocol, se pune problema nulității lui.
”Problemele sunt mult mai complicate deoarece cunoașteți și dvs. că există o sesizare prin care să se clarifice problema semnăturii acestui protocol, dacă știu eu, se va constata că susținerile sunt reale și că nu a existat o semnătură de către o persoană care să reprezinte Înalta Curte pe acel protocol, se pune problema nulității. Nulitatea are efecte retroactive. Discuțiile sunt multe și până nu se vor clarifica toate aceste lucruri nu putem adopta o poziție”, a mai spus Tarcea.
"Pentru ca (...) exista o sesizare prin care sa se clarifice problema semnaturii acestui protocol. Daca, stiu eu, se va constata ca sustinerile sunt reale si ca nu a existat o semnatura de catre o persoana care sa reprezinte Inalta Curte pe acel protocol, se pune problema nulitatii.
Nulitatea are efecte retroactive, adica discutiile sunt multe si, pana cand nu se vor clarifica toate aceste lucruri, nu putem adopta o pozitie de principiu", a conchis Cristina Tarcea.
Saptamana trecuta, presedintele ICCJ a trimis o sesizare Parchetului General, pentru a se verifica daca au fost savarsite infractiuni de fals la incheierea protocolului de cooperare ICCJ-PG-SRI, cu referire la semnatura lui Nicolae Popa, fostul presedinte al instantei supreme.
Cristina Tarcea declara in sesizare ca, la data de 14 iunie 2018, a fost finalizata procedura de declasificare a protocolului de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si ICCJ pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale.
"Dupa publicarea formei declasificate a documentului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie de la acea data a sustinut public ca, desi semnatura de pe inscris este a dumnealui, nu a semnat un astfel de inscris si nici nu a negociat protocolul in discutie.
La data de 19 iunie 2018, am avut o intalnire la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu Nicolae Popa, fostul presedinte al Instantei supreme.
In cadrul discutiilor purtate, domnul profesor mi-a relatat ca semnatura de pe document ii apartine, nu o contesta, dar ca nu l-a semnat, pentru ca, incepand cu data de 1 septembrie 2009 nu si-a mai exercitat prerogativele de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
De asemenea, mi-a relatat ca nu cunoaste conditiile in care a fost discutat sau negociat protocolul si ca nici nu a desemnat o persoana anume din cadrul Instantei supreme pentru a purta astfel de discutii sau negocieri.
Avand in vedere faptul ca imprejurarile relatate conduc spre ideea ca protocolul de cooperare s-ar fi incheiat in conditiile savarsirii unor infractiuni de fals, in temeiul dispozitiilor art. 291 din Codul de procedura penala, va transmit prezenta sesizare urmand ca, in urma verificarilor pe care le veti efectua, sa stabiliti daca exista indicii ca in cauza au fost savarsite infractiuni si sa apreciati daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a va sesiza din oficiu, conform art.292 din Codul de procedura penala", se arata in sesizare.
