Pe aceeași temă
În continuare Liviu Dragnea se laudă cu paternitatea Legii offshore despre care spune că reprezintă „o muncă de luni de zile” în care a reușit să găsească echilibrul optim „între interesul legitim al României și cel la fel de legitim al companiilor de a scoate profit”, după cum a spus la Antena 3.
Schimbarea brutală a prevederilor legii i-a nemulțumit pe reprezentanții companiilor care au cheltuit deja multe miliarde de dolari pentru explorare și evaluarea zăcămintelor de gaze descoperite în Marea Neagră. Probabil că amenințarea că-și iau jucăriile și pleacă acasă l-a făcut pe Dragnea să se mai gândească.
Conform unor surse apropiate negocierilor, HotNews.ro dezvăluie că încă de a doua zi, Liviu Dragnea, împreună cu oficiali din Ministerul Finanțelor au început să discute cu reprezentanții companiilor implicate despre „corectarea” taxelor și impozitelor prevăzute în legea adoptată de Camera Deputaților.
Acum se pare ca, printr-o ordonanță de urgență să se permită deducerea cheltuielilor până la faza de producție de hidrocarburi.
Informația pe scurt, așa cum a fost prezentată de HotNews.ro:
- Abia acum, după adoptarea Legii și trimiterii ei la președinție pentru promulgare, Ministerul Finanțelor a început să facă evaluări asupra impactului pe care anumite prevederi le-ar putea avea. La cel puțin una dintre discuții a participat și Liviu Dragnea.
- Problemele ridicate sunt cele referitoare la fiscalitate. Legea prevede o schemă de impozitare progresivă asupra veniturilor suplimentare, în funcție de prețul gazelor. Impozitele pe care ar urma să le plătască titularii de acorduri sunt stabilite în baza unor formule de calcul.
- Legea mai prevede și posibilitatea ca investițiile să poată fi deduse într-o limită de 60% din totalul veniturilor suplimentare. Această prevedere ar fi în avantajul companiilor, reducând povara fiscală. O parte din ce plătesc prin impozite, câștigă prin deduceri.
- Însă tocmai această prevedere stârnește nemulțumirea companiilor. La formulele calcul, deducerea este trecută ca fiind făcută la "valoarea investiţiilor în segmentul upstream realizate în luna în care s-a efectuat vânzarea fizică a gazelor naturale pentru care se calculează impozitul asupra veniturilor suplimentare". Practic, deducerea investițiilor s-ar face în luna în care s-a realizat efectiv vânzarea. Însă, companiile reclamă faptul că pentru investiții trebuie "pus banul înainte" de vânzarea efectivă.
- Astfel, Ministerul Finanțelor caută o soluție pentru a rezolva această "problemă" cu deducerile pentru investițiile făcute înainte de vânzarea efectivă a gazelor extrase. Dar cum dacă legea a plecat deja la promulgare? O variantă ar fi ca președintele Klaus Iohannis să retrimită legea în Parlament pentru reexaminare. În cazul în care legea este totuși promulgată, altă variantă ar fi aprobarea unei ordonanțe de urgență.
Background:
Liviu Dragnea a dorit cu tot dinadinsul ca legea să fie aprobată de Camera Deputaților, cameră decizională, în această săptămână, în timpul sesiunii extraordinare. Aceasta după ce a fost discutată câteva luni, mai mult în spatele ușilor închise decât public, cu reprezentanții ministerelor și ai companiilor. Luni, Liviu Dragnea s-a grăbit să prezinte singur, în fața presei, varianta care urma să fie aprobată în plen, chiar înainte și de a fi avizată în comisiile de specialiate, susținând că este mai avantajoasă pentru stat decât cea care a fost promovată de Senat.
Atacând voalat fosta guvernare Tudose care a aprobat inițial legea, dar și Senatul, al cărui președinte este Călin Popescu Tăriceanu, șeful PSD a încercat să accentueze ideea că varianta pe care și-o asumă este mult mai benefică pentru statul român. "Varianta Senatului era prevăzut un credit fiscal cu toată fiscalitatea îngheţată. Adică orice înseamnă fiscalitate în România, dacă ar fi survenit vreo modificare plus 15 – 20 de ani, companiile offshore nu trebuiau să plătească nimic. În acelaşi timp, impozitul pe veniturile suplimentare era eliminat. Al treilea obiectiv este ce cantitate de gaze din Marea Neagră rămâne disponibilă pentru piaţia românească", a spus Dragnea, prezentând în oglindă și varianta care urma să fie aprobată câteva ore mai târziu de Camera Deputaților.
Față de forma adoptată în Senat, Camera Deputaților a modificat complet articolul 19 referitor la creditul fiscal, introducând impozite pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor. Aceste impozite sunt plătite, pe lângă redevențe, de către cei care au exploatări onshore (terestre), însă în varianta inițială a legii erau eliminate. Producătorii din Marea Neagră urmau să plătească doar redevențe asupra producției, nu și aceste impozite asupra venturilor suplimentare.
În varianta Camerei Deputaților au fost introduse impozitele asupra veniturilor suplimentare, dar într-o variantă mai puțin împovărătoare decât pentru onshore. Mai exact, pentru onshore se aplică un impozitul de 60% din veniturile suplimentare, pentru prețurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Pentru prețurile care depășesc 85 lei/MWh, producătorii din onshore plătesc un impozit de 80% la "venitul suplimentar obținut din diferența dintre 85 lei/MWh și prețul practicat". Acestea sunt prevederi cuprinse în OG 7/2013, aprobată prin Legea 73/2018. Pentru offshore, Legea aprobată de Camera Deputaților prevede impozit de 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv. Deci jumătate față de ce plătesc cei din onshore. Însă, devine mai avantajos dacă prețul este mai mare, deoarece nivelul de taxare este de 15% pentru prețuri între 85 lei/MWh și 100 lei/MWh, apoi 20% pentru prețuri între 100 lei și 115 lei/MWh, 25% pentru prețuri între 115 lei și 130 lei/MWh, crescând treptat până la 50% pentru prețuri care depășesc 190 lei/MWh.
Trebuie precizat că pentru calculul veniturilor suplimentare, și pentru offshore, și pentru onshore, există un preț de referință de 45,71 lei/MWh, stabilit la nivelul anului 2012 și ajustat cu rata inflației din 2014. Acest preț de referință este stabilit atât de OG 7/2013, cât și de legea offshore. În 2013 când a fost prevăzut acest preț, logica era stabilirea unei diferențe cu prețurile din grilele de liberalizare a pieței. Între timp, prețurile din producția internă au fost liberalizate, iar acel preț de referință a ajuns să fie perimat.
