Miclea, după declarațiile lui Iohannis: face o confuzie între schimbare și reformă

Dora Vulcan | 11.09.2018

Fostul ministru al Educației Mircea Miclea l-a criticat pe președintele Klaus Iohannis care s-a referit, la începutul anului școlar, la ”meteahna reformitei” de care ar suferi sistemul din Educație. "E o confuzie aberantă pe care o face președintele”, a spus Mircea Miclea.

Pe aceeași temă

 

 

  “Nu trebuie să confundăm schimbarea cu reformele. Avem prea multe schimbări, avem prea puține reforme”, a punctat fostul ministru al Educației Mircea Miclea, într-o declarație acordată HotNews.ro.

 

Miclea a explicat și care este diferența dintre schimbare și reformă, cu aplicare la modul în care chiar el, în calitatea sa de ministru, a inițiat reforma din Educație, despre care susține că, după 1989, a fost una singură: cea inițiată de el. 

 

“Spre deosebire de o schimbare, o reformă este un demers coerent, care începe cu o fundamentare științifică, continuă cu un acord între principalii actori implicați și apoi se exprimă prin măsuri legislative, administrative și financiare.

Acest lucru a fost făcut, după Revoluție, o singură dată: în perioada 2007-2011.

În 2007 a fost analiza științifică, a fost publicat raportul România educației, România cercetării, un an mai tarziu a fost Pactul Național pentru Educație - un acord al principalilor actori, în baza pactului s-a facut o strategie, eu am scris-o, și în baza strategiei s-a facut legea și s-au luat apoi măsurile legislative.

Aceasta este o reformă, are o coerență”, a mai spus Mircea Miclea.

 

Miclea a fost președintele Comisiei prezidențiale pe educație, în mandatul lui Traian Băsescu, care a stat la baza legii educației aplicate în mandatul lui Daniel Funeriu.

 

Schimbările la legea educației 1/2011 “s-au făcut fără niciun fel de fundamentare științifică, fără niciun acord al actorilor, deci din pix. Asta este schimbare. Deci avem o inflație de schimbări, dar avem prea puține reforme - nu prea multe. E o confuzie aberantă pe care o face președintele”, spune Miclea. 

 

“Dacă ar fi fost înțelept, ar fi reluat Pactul din 2008 și l-ar fi renegociat, dacă considera că nu este destul. Asta se putea face în foarte scurt timp și deja avea o bază comună de decizii coerente. Din păcate, nu s-a făcut nimic. Am văzut în discursul domnului președinte că a vorbit despre reformele care apar peste noapte. Păi, la dânsul noaptea a ținut 4 ani și nu a făcut niciun document”, a mai spus Miclea.

 

Fostul ministru a spus că se aștepta “să vină cu o analiză coerentă, care să urmeze toate demersurile unei reforme, pe care le-am menționat anterior. Altminteri, de ce să faci?”

 

Miclea spune că “principala problemă a educației este modul în care profesorii predau la clasă. Această problemă poate fi rezolvată, dacă se implementează mai multe măsuri:

1. evaluarea performanțelor, introducerea criteriilor de performanță. Degeaba mărești salariile, dacă aceste măriri nu sunt condiționate de performanță didactică. Efectul măririlor salariale asupra calității predării va fi nul, pentru că și cei buni, și cei slabi au primit aceeași mărire de salariu. În 2004-2005 s-au dublat salariile profesorilor universitari, dar nu a crescut și calitatea actului didactic.

2. Trebuie introdus masteratul didactic și formarea noilor profesori prin masterat didactic. Și în Finlanda, de exemplu, se face masterat didactic.

3. Formarea continuă cu sens a personalului didactic și reducerea birocrației, în ceea ce-i privește pe profesori. Și trebuie urmărită performanța la școală, că asta e principala problemă”.

 

“Din păcate, constat că s-a deteriorat atât de mult nivelul de analiză educațională, încât actorii principali, de la partide până la guvern, nu sunt nici măcar capabili să selecteze problemele relevante, de cele nerelevante”, a declarat fostul ministru al Educației.

 

“V-am dat exemplu de problemă relevantă: formarea profesorilor. Problemă nerelevantă: să corectezi greșelile de la manualul de Biologie. Problemele nerelevante, chiar dacă sunt rezolvate, nu schimbă sistemul. Premisa pentru a schimba sistemul este selecția probemelor relevante. Apoi sigur că trebuie să rezolvi, printr-un proces riguros”, a încheiat acesta.

 

Referindu-se la desele schimbări din sistemul de Educație, președintele Klaus Iohannis a spus luni, în discursul susținut la începerea anului școlar preuniversitar 2018-2019, că sistemul din Educație suferă de “o meteahnă, reformită” și că “legile sunt în continuare modificate mai des decât pot directorii, dascălii și părinții să se pună la curent”. 

 

 

 

Background

 

 

Funeriu: Mă simt jignit de discursul președintelui Iohannis la deschiderea anului școlar

 

 

Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a răspuns că afirmațiile președintelui Klaus Iohannis l-au jignit, când în timpul discursului a spus că reformele din ultimii ani din educație au stat mai degrabă sub deviza „un pas înainte și doi înapoi” și a unei „reformite”.

 

Daniel Funeriu explică de ce s-a simți jignit: „A existat o modernizare de mare calitate, cu efecte măsurabile (de exemplu singura creştere spectaculoasă la rezultatele PISA a fost observată fix atunci)”.

 

Însă Funeriu afirmă că „modernizarea aceea, fără precedent a fost masacrată de PSD din 2012 încoace” și îi cere lui Iohannis că trebuie facuta distinctia si sa nu puna semnul egal între el și mafiile pesediste”.

 

„Domnule preşedinte Iohannis: mă simt jignit de discursul dumneavoastră prin care bagați toate schimbările din educație sub umbrela bolii pe care o numiți "reformită". Domnule preşedinte, realitatea e alta şi dacă în patru ani nimeni nu v-a spus-o, o spun eu acum, cu tot respectul: a existat o modernizare de mare calitate, cu efecte măsurabile (de exemplu singura creştere spectaculoasă la rezultatele PISA a fost observată fix atunci). Acea modernizare (2009-2012) a fost proiectată prin Raportul Comisiei Prezidențiale (făcut sub conducerea lui Mircea Miclea într-un an!) şi realizată prin Legea educației nr. 1/2011 derivată din raport, dată în mandatul meu. Modernizarea aceea, fără precedent, a fost masacrată de PSD din 2012 încoace. Aşadar, domnule preşedinte, vă invit cu tot respectul să faceți această distincție, altminteri voi considera că dumneavoastră puneți semnul egal între mine şi mafiile pesediste. Nu e corect şi, în general, nu e bine să vă ostilizați oamenii deştepți care vă sprijină. PS: să fie clar şi să nu greşim ținta: Iohannis e partea bună a lucrurilor. Mafioți sunt pesediştii. Dar dacă dl preşedinte vrea să-i învingă, mai bine să se înconjoare de tipi buni şi tari, nu de loaze. Sau măcar să nu îi deranjeze.”, a scis Funeriu pe Facebook.

 

Ieri, într-un articol publicat pe g4media, Daniel Funeriu critica tăcerea lui Klaus Iohannis cu privire la proiectul „România Educată”.

 

„Tăcerea domnului Iohannis este, însă, dureroasă. Proiectul său de căpătâi în campania din 2014, România Educată, nu poate exista în afara distrugerii centrilor toxici din universităţi pe care îi descriu mai jos. Indiferent de ceea ce ne va prezenta domnul preşedinte sub titlul „România Educată” demersul va fi lovit de nulitate dacă cei zece centri, expuşi mai jos, nu sunt trataţi chirurgical. Pentru că ei se multiplică, se extind şi în curând vor cuprinde toate cotloanele societăţii. Deja au distrus sistemele axiologice pe baza cărora, de bine de rău, s-a construit România timp de 100 de ani. Nu îndrăznesc, aşadar, să mă gândesc cum ar atăta „România Educată” fără ca aceste tumori să fie extirpate, măcar la nivel de voinţă, dacă nu de putinţă.”, scrie Funeriu.

 

 

 

 

Klaus Iohannis, la începutul anului școlar: patriotism înseamnă să înveți de dragul cunoașterii, nu al diplomei. Avem și o meteahnă – numită reformita – care se manifestă foarte evident în domeniul educației

 

 

Reformele din sistemul educației au stat sub semnul unei metehne numită reformită și caraterizată prin haosul legislativ -  a spus Iohannis, la deschiderea anului școlar preuniversitar.  

 

 

Șeful statului a mai spus că este nevoie de un proiect de țară care să includă și educația și să ducă la instituții democratice solide în care cetățenii să aibă totală încredere.

 

În context, Iohannis le-a vorbit elevilor despre patriotism, spunând că acesta înseamnă și să înveți de dragul cunoașterii și nu al diplomei, dar și să votezi.

 

Discursul integral:

 

 „Deschiderea anului școlar este întotdeauna plină de emoție, dar astăzi, aici, parcă trăim și mai intens acest moment. Înțeleg că avem, alături de comunitatea școlară a Colegiului Național «Horea, Cloșca și Crișan», și pe doamna directoare a Colegiului Tehnic «Apulum», împreună cu un grup de elevi ai acestuia. Mă bucur că sunteți toți uniți la acest început de an școlar cu mare încărcătură simbolică.

 

În anul aniversar al Centenarului, la Alba Iulia, un loc-simbol al Marii Uniri de la 1918, nici nu se putea găsi un prilej mai potrivit de a marca împreună o nouă etapă din viața tinerilor noștri. Aici, unde în urmă cu 100 de ani a luat naștere o nouă Românie, noi încurajăm noile generații pe drumul educației, singurul care poate asigura un viitor prosper țării noastre.

 

Mă bucur, așadar, să fiu astăzi alături de elevii și profesorii Colegiului Național «Horea, Cloșca și Crișan», o instituție în care învățământul românesc a început încă din februarie 1919, la doar două luni după proclamarea Unirii, ca dovadă a importanței acordate educației. Colegiul și-a menținut de-a lungul timpului prestanța și continuă să reprezinte și astăzi un reper de excelență. Vă propun ca, pentru o clipă, să ne imaginăm cum arăta în urmă cu un secol România, când realitățile politice se schimbau radical peste noapte. Trebuiau organizate rapid administrația, aprovizionarea, comerțul, transporturile, siguranța publică și colectarea impozitelor.

 

Cu toate acestea, autoritățile nou formate au făcut din educația publică în limba română o prioritate, pentru că guvernanții acelor vremuri înțelegeau ceea ce ar trebui să conștientizăm cu toții: faptul că educația reprezintă temelia unei națiuni puternice, moderne și unite.

 

În 2007, a avut loc un alt fel de Unire, o revenire în sânul familiei europene, moment extrem de important din punct de vedere economic, politic și social. România a devenit parte a unei Europe fără frontiere, a unei comunități de state cu economii puternice și instituții funcționale și eficiente.

 

Dacă, după Marea Unire, autoritățile și oamenii de cultură s-au mobilizat pentru a organiza un sistem educațional adecvat noii țări, ultimii ani nu au beneficiat de același nivel de consens sau de efort.

 

Reformele au stat mai degrabă sub deviza «un pas înainte și doi înapoi». Acest lucru este total neproductiv, având în vedere că schimbările demografice, tehnologice și competiția economică globală ne obligă să fim inovatori și să ne adaptăm în permanență, inclusiv prin asigurarea unui proces educațional de calitate.

 

Întoarcerea la metode pedagogice practicate în trecut, oricât le-ar trezi unora un vag sentiment de liniște și nostalgie, nu este o soluție pentru o educație modernă.

 

Avem și o meteahnă – numită reformita – care  se manifestă foarte evident în domeniul educației. Nu putem obține, însă, rezultate bune atât timp cât legile sunt în continuare modificate mai des decât pot directorii, dascălii și părinții să se pună la curent.

 

Atunci când lucrurile nu merg bine, soluția este să încerci să le schimbi, învățând din greșelile trecutului. Anticipând provocările cu care ne confruntăm, am lansat în urmă cu mai bine de doi ani «România Educată», un demers menit să identifice o viziune pe termen lung pentru învățământul românesc.

 

Aflat pe ultima sută de metri, proiectul este rodul a peste doi ani de consultări, discuții, dezbateri și muncă asiduă în cadrul unor grupuri de lucru care au adunat laolaltă reprezentanți ai elevilor, studenților, cadrelor didactice, părinților, școlilor, universităților, societății civile și ai administrației.

 

Mi-am dorit ca proiectul să nu apară «peste noapte», ci să aibă la dispoziție timpul necesar pentru a implica real și semnificativ toți acești actori, să fie angrenat în realitatea lor cotidiană și corelat cu așteptările lor.

 

Văd «România Educată» ca parte a unui proiect coerent de țară, care va transforma România centenară într-un stat modern și puternic, cu instituții solide, în care cetățenii pot avea încredere deplină.

 

Pentru a produce această transformare, mai avem nevoie însă de o parte esențială a spiritului Marii Uniri: de patriotism. Nu de un patriotism manifestat prin dragostea strict declarativă față de țară, ci de unul interiorizat, pe care îl trăim în viața de zi cu zi.

 

A fi patriot înseamnă și a învăța de dragul cunoașterii și al împlinirii personale, și nu pentru diplomă, a lupta pentru instituții transparente și democratice, a respecta mediul înconjurător, a îndrăzni să ne punem în practică ideile antreprenoriale.

 

Înseamnă să votăm, să facem voluntariat și, da, să luptăm pentru o viață mai bună pentru români, oriunde ne-am afla. Școala este unul dintre locurile în care acest patriotism se poate manifesta în cel mai elocvent mod posibil: aici se nasc ideile și se formează competențele care vor ajuta generațiile de mâine să transforme România centenară într-o țară pe deplin demnă de trecutul său.

 

Dragi profesori, debutul anului școlar aduce pentru fiecare dintre dumneavoastră o provocare aparte.

 

A fi dascăl înseamnă a avea o responsabilitate uriașă pentru viitor, chiar dacă autoritățile statului nu apreciază încă la adevărata sa valoare această profesie fundamentală pentru dezvoltarea societății noastre.

 

Părinții își pun încrederea în dumneavoastră pentru a le forma copiii, iar tinerii cărora le călăuziți pașii vă consideră repere în trecerea lor spre maturitate.

 

Nu uitați nicio clipă că, dincolo de setea de cunoaștere pe care aveți menirea să le-o insuflați, rămâneți pentru elevii dumneavoastră veritabile modele de viață și de comportament.

 

Dragi elevi, reîntoarcerea pe băncile școlii este un moment special, încărcat de o emoție deosebită. Pe de o parte, simțiți firescul regret după lunile frumoase de vacanță care tocmai s-au încheiat, dar, în același timp, și curiozitatea pentru noile experiențe care vă așteaptă.

 

Școala reprezintă singura cale de a vă transforma pasiunile în competențe reale, de a vă pregăti pentru viața de adult, dar și de a lega prietenii care pot dura o viață întreagă. Profitați de ocazia de a vă dezvolta pe toate planurile și pregătiți-vă pentru a prelua ștafeta de la generațiile anterioare!

 

Și, cu atât mai mult în acest an special, dați-vă șansa să cunoașteți România autentică, cu bune și rele, o Românie a sufletului vostru, în care să puteți construi și pe care să o puteți prețui întreaga viață. Căci țara aceasta este moștenirea voastră, iar viitorul ei sunteți voi!

 

Vă doresc tuturor un an școlar foarte bun! Mulțumesc!”

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22