Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF


A doua din Legile justiției va fi promulgată după ce CCR a respins sesizarea lui Iohannis
Laurentiu Gheorghe - - - -
2018-09-18
Actualitate Interna
2

Curtea Constituțională a respins marți, cu o majoritate de 7 voturi ”pentru” și 2 ”împotrivă”, pe motive de netemeinicie, ultima sesizare făcută de președintele Klaus Iohannis referitoare la legea 317/2004 privind organizarea și funcționarea CSM, au declarat pentru G4Media.ro surse din CCR.

 

 

 

A fost ultima sesizare posibilă împotriva acestei legi, care acum va trebui promulgată de șeful statului.

 

Legea 317 este a doua lege a Justiției modificată de PSD, ALDE și UDMR care va intra în vigoare, după ce în iulie Klaus Iohannis a promulgat și legea 304/2004 privind organizarea judiciară, scrie G4Media.ro.

 

Pronunțarea referitoare la sesizarea împotriva legii 303/2004, privind statutul magistraților, a fost amânată pentru 25 septembrie.

 

Printre cele mai criticate modificări aduse legii privind funcționarea CSM se numără criteriile neclare pe baza cărora pot fi revocați membrii Consiliului. Măsura a fost dezaprobată inclusiv de Comisia de la veneția în raportul referitor la modificările aduse legilor Justiției din România.

 

Deși toate cele trei legi ale Justiției au fost modificate la finalul anului trecut de PSD, ALDE și UDMR, doar una dintre ele a intrat în vigoare. Două – legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM – se află încă în procesul legal de contestare demarat de președintela Klaus Iohannis, opoziția parlamentară și Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru marți, 18 septembrie.

 

Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Vaneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special, în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete – DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului justiției.

 

Principalele solicitări ale Comisiei de la Veneția în ceea ce privește legile Justiției:

 

  • Reconsiderarea sistemului de numire și demitere a procurorilor de rang înalt cu scopul de a asigura condițiile pentru o procedură neutră de numire / demitere prin menținerea în acest proces a președintelui României și a CSM, cu scopul de a echilibra influența ministrului Justiției
  • Abandonarea schemei de pensionare timpurie a magistraților. Reamintim că propunerea PSD ar duce la depopularea masivă a instanțelor, cu efecte majore mai cu seamă la Înalta Curte și Curțile de Apel
  • abrogarea sau definirea mai clară a prevederilor care permit procurorilor superiori ierarhic să invalideze, ca neîntemeiate, soluțiile date de procurori care fac dosare
  • reexaminarea prevederilor privind revocarea membrilor CSM
  • eliminarea restricțiilor propuse pentru limitarea libertății de expresie a judecătorilor și procurorilor
  • reconsiderarea înființării unei secții speciale pentru anchetarea magistraților. Recursul la procurori specializați, combinat cu măsuri eficiente de prevenție, este alternativa de dorit
  • Completarea prevederilor privind răspunderea materială a magistraților prin statuarea expresă că, în absența relei credințe și/sau a gravei neglijențe, magistrații nu sunt răspunzători pentru pronunțarea unei solutii care a fost infirmata/modificată de instanța de control judiciar; amendarea mecanismului pentru acțiunea în regres de o asa maniera incat aceasta să aibă loc doar condiționat de prealabila stabilire a răspunderii magistratului in urma/în cadrul unei proceduri disciplinare
TAGS : legile justitiei ccr klaus iohannis respingere sesizare
Comentarii
?????? 2018-09-18
Din conținut articolului considerați că opinia care se evidențiază este că CCR nu a elaborat o concluzie referitoare la sesizarea președintelui care să îndeplinească standardele de claritate și predictibilitate solicitate pentru actele normative pentru care se formulează criticile de neconstituționalitate ? Opinați că cei îndreptățiți ar putea formula la CCR și astfel de sesizări referitoare la deciziile CCR referitoare la constituționalitatea sau neconstituționalitatea actelor normative pe care le dezbat și despre care se pronunță prin decizii ?
emil 2018-09-18
Din pacate Iohannis mimeaza opozitie ca un papagal....
Total 2 comments.
Mai multe din Actualitate Interna
1841
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22