Pe aceeași temă
Grupul dizidenților din PSD este totuși de acord și susțin modificarile legilor justitiei, ale codurilor penale si ordonanta de urgenta privind amnistia si gratiere, si, in general, toate atacurile la justiție și la instituțiile legitime ale statului pe care nu le dețin în totalitate. Semnatarii scrisorii vorbesc si despre protocoale, care ar trebuii denuntate, fiind astfel pe linia mesajului transmis pâna acum de PSD. Însă consideră că eforturile lor sunt zădărnicite de „vulnerabilitatea juridica a lui Dragnea” care i-a indus in societate ideea ca „PSD acționează din interes propriu, în beneficiul unor lideri sau acoliți ai acestora”. Liviu Dragnea cu problemele lui penale nemulțumește o buna parte a populației, spun semnatarii scrisorii.
De fapt, gruparea anti-Dragnea speră ca prin îndepărtarea acestuia de la sefia paritidullui să poată să-și atingă mai ușor obiectivele.
„De asemenea, inițiativele PSD în zona reformării Justiției, justificate din perspectiva democratizării societății românești, a respectării drepturilor și libertăților fundamentale, au fost atacate de opoziția parlamentară și o parte a societății civile, ca fiind demersuri exclusiv în interesul liderului PSD, domnul Liviu Dragnea”, se arată în scrisoarea celor trei semnatari lideri importanți.
Cu alte cuvinte, partidul fără Liviu Dragnea ar scăpa de titulatura de „partid al penalilor” și demersurile pentru a acapara Justiția ar putea fi încununate de succes. Și nu numai justiția ci toate structurile ale statului pentru a putea guverna ca un adevărat „partid-stat” fără nicio o opoziție.
De altfel, în scrisoare se scrie negru pe alb că „se poate afirma, fără rezerve, că liderul PSD a devenit, prin vulnerabilitatea sa juridică, un obstacol în adoptarea acestor reglementări”. Reglementari necesare pentru preluarea totală a puterii în stat și a-și impune acoliții politici în funcțiile publice.
Astfel la punctul 13 la obiectivele pe care se va concentra PSD după demisia lui Dragnea se specifică: Adoptarea unei inițiative legislative privind amnistia și grațierea, după o largă consultare și dezbatere cu: Ministerul Justiției, CSM, ICCJ, asociațiile magistraților, UNBR și societatea civilă. Reforma justiției și a politicii penale pot reuși, fiind acceptate de societate numai în măsura în care convingem că acestea se fac în interesul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
Abordarea Justiției în scrisoarea celor trei:
- Manifestările împotriva guvernului și a PSD, în special cele din iarna anului 2017 și cele recente, din august 2018, au contribuit la polarizarea societății românești și la dezvoltarea unei atitudini agresive împotriva PSD, din partea unor segmente ale societății. Acțiunile de protest anunțate pentru lunile septembrie și octombrie 2018 vor adânci criza de neîncredere în partid. În acest context, adoptarea prin ordonanță de urgență a unor măsuri de amnistie și grațiere este de natură să genereze proteste de amploare care se vor solda, cel mai probabil, cu căderea guvernului Dăncilă și cu pierderea guvernării de către PSD.
- Instalarea neîncrederii externe în PSD, pe fondul percepției că sunt atacate instituțiile statului de drept și Justiția. PSD nu a fost capabil să explice convingător, în plan extern, motivațiile reale și legitime ale demersurilor sale privind reforma în Justiție și încetarea încălcărilor grosolane ale drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor de către „Statul paralel”.
- Situația juridică vulnerabilă a liderului PSD, Liviu Nicolae Dragnea, a devenit vulnerabilitatea majoră a partidului, elementul principal de atac al opoziției și a unei părți a societății civile, o perpetuă sursă de neîncredere în plan intern și extern, motivul pentru care se pune la îndoială corectitudinea oricărui demers inițiat de PSD de în direcția reformării Justiției.
- Adoptarea unei inițiative legislative privind amnistia și grațierea, după o largă consultare și dezbatere cu: Ministerul Justiției, CSM, ICCJ, asociațiile magistraților, UNBR și societatea civilă. Reforma justiției și a politicii penale pot reuși, fiind acceptate de societate numai în măsura în care convingem că acestea se fac în interesul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.
