Pe aceeași temă
Pe 10 iulie, presedintele Klaus Iohannis i-a transmis o scrisoare presedintelui Curtii Constitutionale a Romaniei, Valer Dorneanu, impreuna cu sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, prin care solicita ca termenul de dezbatere a sesizarii sa fie astfel stabilit incat opinia Comisiei de la Venetia sa poata fi valorificata, potrivit unui comunicat de presa al Administratiei Prezidentiale, informează Ziare.com.
"Atat forma adoptata de Senat, cat si forma adoptata de Camera Deputatilor difera de scopul initial al legii. Daca, potrivit expunerii de motive, scopul initiatorilor era precis determinat si limitat la punerea in acord a Codului de Procedura Penala cu un numar de 18 decizii ale Curtii Constitutionale sau cu prevederile celor doua directive europene, expunerea de motive mentioneaza necesitatea interventiei asupra unui numar de 35 de articole din Codul de procedura penala, forma adoptata de Camera decizionala intervine asupra a 199 de articole din Codul de Procedura Penala", se arata in sesizarea trimisa de Klaus Iohannis lui Valer Dorneanu.
Potrivit sursei citate, "formele adoptate de cele doua camere ale Parlamentului modifica aspecte neregasite in forma initiatorului precum:
- conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale (art. I pct. 11),
- conditiile de stingere a actiunii penale (art. I pct. 12),
- conditiile de continuare a procesului penal la cererea suspectului sau a inculpatului (art. I pct. 13),
- dispozitii referitoare la renuntarea la pretentiile civile (art. I pct. 15),
- rezolvarea actiunii civile in procesul penal (art. I pct. 16),
- eliminarea dispozitiilor referitoare la judecatorul de camera preliminara, competenta instantelor (art. I pct. 19 - 24),
- conditiile pentru incheierea actelor pentru unele organe de constatare (art. I pct. 29),
- procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii procurorului (art. I pct. 36),
- drepturile persoanei vatamate (art. I pct. 40),
- drepturile inculpatului (art. I pct. 82),
- modalitatea de apreciere a probelor (art. I pct. 52),
- conditiile de consemnare a declaratiilor (art. I pct. 55),
- dispozitii referitoare la martori (art. I pct. 60, 63, 64),
- dispozitii referitoare la metode speciale de supraveghere sau cercetare (art. I pct. 68, 69, 72, 74, 77, 78, 80, 81, 83),
- dispozitii referitoare la conservarea datelor informatice (art. I pct. 88),
- dispozitii referitoare la perchezitia domiciliara (art. I pct. 92, 93),
- conditiile perchezitiei corporale (art. I pct. 98),
- dispozitii referitoare la efectuarea expertizei (art. I pct. 104, 108),
- dispozitii referitoare la invocarea nulitatilor relative (art. I pct. 183),
- dispozitii privind rechizitoriul (art. I pct. 208, 209),
- dispozitii referitoare la plangerea impotriva actelor procurorului (art. I pct. 216),
- dispozitii privind participarea inculpatului la judecata si drepturile acestuia (art. I pct. 226), etc.".
Prin urmare, sustine seful statului, modificarile realizate in cadrul procedurii derulate in cele doua camere ale Parlamentului difera semnificativ de vointa politica a autorilor propunerii legislative, motiv pentru care prin raportare la scopul initial al legii, a fost incalcat principiul bicameralismului.
De asemenea, pe 21 iunie, PNL si USR au sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu proiectul care modifica prevederile Codului de Procedura Penala.
Opozitia argumenteaza ca incalca in primul rand principiul bicameralismului, iar circa 100 de articole care se bat cap in cap sunt neconstitutionale.
