Pe aceeași temă
Este vorba despre prevederea din articolul 145 indice 1, care elimină posibilitatea folosirii probelor rezultate ca urmare a supravegherii prin mandat de securitate naţională (MSN) în alte cazuri decât infracţiunile prevăzute de legea siguranței naționale pentru care a fost emis mandatul, dezvaluie G4Media.ro
Ce spune noul articol introdus, 145 indice 1: “Datele, informaţiile şi rezultatele mandatelor de supraveghere tehnică obţinute în baza Legii nr.51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată, cu completările ulterioare, nu pot fi utilizate în alte cauze şi pentru cercetarea altor infracţiuni decât cele ce afectează siguranţa naţională, potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute”.
Cu alte cuvinte, dacă în timp ce monitorizează o persoană pentru infracţiuni de terorism, SRI află că acea persoană sau altele comit şi o infracţiune de corupţie, evaziune fiscală sau un viol, de exemplu, serviciul nu mai poate trimite probele la Parchet pentru ca faptele să fie instrumentate în cadrul unor dosare penale de corupţie, evaziune fiscală sau viol. Doar probele pentru terorism rămân valabile în dosarul de terorism.
Totuși, judecătorii au declarat neconstituțională a doua parte a articolului 145 indice 1 și anume sintagma: ”potrivit acestei legi şi pentru care au existat suspiciunile care au fundamentat solicitarea, sub sancţiunea nulităţii absolute”. Asta nu va afecta însă esența reglementării, adică probele obținute în baza unui MSN vor putea fi folosite exclusiv pentru fapte prevăzute de legea 51/1991 privind securitatea națională a României.
Printre beneficiarii schimbării legislative s-ar putea număra inclusiv liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din rândul avocaţilor, dosarele conţin şi interceptări făcute de SRI pe mandat de siguranţă naţională (MSN), pe securitate economică. De pildă, această interceptare făcută de SRI pe MSN pe 15 martie 2017, aflată în primul dosar Tel Drum, trimis deja la instanţă.
Potrivit surselor citate, judecătorii au parcurs joi aproximativ trei pătrimi din Codul de procedură penală, jumătate dintre modificările aduse actului normativ fiind respinse.
Volumul de muncă a fost unul uriaș, au mai precizat sursele citate, raportul întocmit de judecătorul raportor, Daniel Morar, având aproximativ 300 de pagini.
În cadrul ședinței de joi, judecătorii au dezbătut fiecare critică în parte, pronunțându-se prin vot asupra constituționalității sau neconstituționalității modificărilor operate de majoritatea PSD-ALDE-UDMR la Codul de procedură penală.
Dezbaterile urmează să fie reluate vineri dimineața la ora 10:00, estimarea judecătorilor fiind că până la finalul ședinței se va pronunța și o soluție de ansamblu asupra actului normativ.
Legea de modificare a Codului de procedură penală (CPP), adoptată în luna iulie de Parlament, conţine prevederi care ar putea afecta dosarele lui Liviu Dragnea sau care au legătură cu el: Tel Drum, Belina, Angajările fictive (în care liderul PSD a primit 3 ani şi jumătate de detenţie efectivă), ba chiar şi dosarul Referendumul (în care Dragnea a fost condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare). Legea conţine mai multe prevederi care schimbă regulile de administrare a probelor şi care vor îngreuna sau face chiar imposibile anchetele penale, după cum a arătat DNA într-o analiză privind impactul schimbărilor legislative.
Printre noile prevederi ale CPP se numără articole cu dedicație pentru politicieni sau oameni influenți, precum Liviu Dragnea sau Dan Voiculescu, dar și amendamente prin care cei care comit fapte penale primesc noi instrumente în lupta cu justiția, fiind efectiv avantajați în fața anchetatorilor.
Unele modificări au fost discutate în ședința de azi, altele urmează să fie dezbătute vineri. Nu este în acest moment clar care au trecut și care nu:
- Sintagma ”suspiciune rezonabilă” a fost înlocuită peste tot în lege cu sintagma ”indicii temeinice”, iar modalitățile și posibilitățile de realizare a interceptărilor au fost drastic restrânse.
- Durata urmăririi penale este redusă la un an. Dacă în acest timp procurorii nu reușesc să trimită în judecată persoana în cauză, atunci dosarul se clasează automat.
- Liberarea condiționată poate fi cerută din 6 în 6 luni, față de intervalul minim de un an cât trebuie să treacă acum între solicitări.
- Au fost introduse două noi motive care pot fi invocate pentru revizuirea unei sentințe judecătorești definitive:
- Neredactarea și / sau nesemnarea hotărârii de către judecătorul care a participat la soluționarea dosarului (ar putea fi avantajat Liviu Dragnea);
- Sancționarea disciplinară a judecătorului sau procurorului pentru exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență, dacă astfel a fost influențată decizia pronunțată (ar putea fi avantajat Dan Voiculescu).
- Modificările au fost făcute la propunerea PSD și ALDE și au vizat articolul 453 alineatul (1) din Codul de procedură penală:
- ”Revizuirea hotărârilor judecătorești definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
- neredactarea și/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care a participat la soluționarea cauzei (amendament PSD și ALDE)
- un judecător sau un procuror a fost sancționat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcției cu rea credință sau gravă neglijență, dacă aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză (amendament PSD)”
- De asemenea, a fost adoptat un amendament care prevede că este interzisă, în timpul urmăririi penale, comunicarea publică a oricărei informaţii referitoare la faptele şi persoanele care fac obiectul procedurii:
”Art. 4 (3) În cursul urmăririi penale și al judecării cauzei sunt interzise comunicările publice, declarațiile publice precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect, provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele ce fac obiectul acestor proceduri și nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate. (amendament PSD și UDMR)”.
Totodată, instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi, ceea ce ar face procesul mult mai greoi:
”Art. 421 alin (2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea (amendament PSD)”.
Modificările aduse Codului de procedură penală au fost atacate la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, PNL, USR şi preşedintele Klaus Iohannis.
