Pe aceeași temă
Deputații Opozițiie au votat marți, în ședința Comisiei juridice împotriva prevederilor legii de spălare a banilor pentru că, dacă va fi adoptat, proiectul va afecta societatea civilă.
„Felul în care au înțeles, cei de la putere, astăzi, să transpună Directiva este complet nefericit. Au înțeles că trebuie să lupte nu împotriva celor care săvârșesc infracțiuni sau contravenții de spălare a bamilor, au înțeles că trebuie să lupte împotriva ONG-urilor, asupra societății civile.
Există un text explicit care va crea mari probleme funcționării ONG-urilor în România, deci societatea civilă este clar vătămată.
Au declarat beneficiari orice persoană care într-un fel sau altul are un interes principal în legătură cu funcționarea unui ONG.
Adică orice beneficiar al actelor de caritate, de exemplu, pe care le poate face un ONG, o asociație sau o fundație, va trebui să fie, într-un fel sau altul, identificat și mai apoi raportat de către entitate, adică asociație sau fundație, către acest Oficiu de Spălare a Banilor”, a declarat deputatul PNLIoan Cupșa, citat de Mediafax.
„Se stabilește un mecanism de oprimare, aș zice, a asociațiilor și fundațiilor, de constrângere a ONG-urilor pentru că legea prevede niște obligații foarte nepotrivite, niște sancțuni covârșitare, pe viitor vor avea obligația să raporteze instituțiilor statului toti beneficiarii finali, adica toate persoanele de care au grija, ca vorbim de copiii abandonati, de persoanele bonlnave, sau alt tip de beneficairi, sub sanctiuni covarsitoare, amenzi pe care nu si le permite o asociație”, a confirmat și deputatul USR Stelian Ion.
Potrivit legii de prevenire a spălării banilor, discutată marți în comisia juridică a Camerei Deputaților, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociațiilor și fundațiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.
De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Național de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.
Proiectul legislativ spune că reprezintă „entități raportoare” instituţiile de credit și cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum și „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.
Aceste entități raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.
Legea a primit, marți, raport favorabil din partea comisiei juridice a Camerei Deputaților și a fost trimisă către plen pentru vot final.
Camera Deputaților este for decizional în acest caz.