Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Aşază-te, ţigane!
2010-12-21
10
Pentru o armonioasă integrare, „ei“, minoritarii, sunt obligaţi la compromisuri, în aceeaşi măsură ca şi „noi“, majoritarii. Compromisuri nedureroase şi fertile: respectul reciproc, toleranţa activă şi depăşirea inhibiţiilor cutumiare.

„Rom“ sau „ţigan“: o dispută doar semantică?

Deputatul Silviu Prigoană a iniţiat un proiect legislativ, prin care denumirea oficială a persoanelor de etnie romă să devină „ţigani“ (în loc de „romi“). El motivează necesitatea unei astfel de legi, citându-l pe George Pruteanu, care, în 2008, afirmase: „Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia «-ia / -(an)ia» şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă. Astfel: Britania=brit+ania= «ţara briţilor, a englezilor»; Mauretania=maur+(et)ania=«ţara maurilor», deci România=rom+ania=«ţara romilor».

Academia Română susţine promovarea iniţiativei legislative. Executivul condus de Emil Boc a dat, şi el, aviz favorabil, trimiţând proiectul spre dezbatere parlamentară.

Un procent de 36% dintre subiecţii unui recent sondaj CCSB, intitulat Stereotipurile la adresa romilor, prezentat la o masă rotundă organizată de Asociaţia Pro Democraţia, consideră că este posibil ca pe viitor romii să devină o ameninţare pentru ţară. Procentul este în creştere, dat fiind faptul că la ultimul sondaj asemănător, realizat în anul 2002, cifra era de 34%.

O istorie conflictuală

În întrebarea din preambul, avem de-a face cu o dilemă nu doar semantică, ci şi cu una cauzată de reflexele subiective, determinante, ale memoriei colective. Semnul „păcatului originar“ a fost acela al circumscrierii identităţii printr-o delimitare: „ei“ (ceilalţi, minoritarii) şi „noi“ (majoritarii). La „ei“, memoria colectivă este depozitara unor experienţe traumatice, seculare, cu care comunitatea în cauză nu doreşte să se mai confrunte: alungări, pribegie, prigoană (sic!), robie, genocid, angoase existenţiale, prejudecăţi, damnări ereditare şi automatisme comportamentale. La „noi“, unde experienţa personală trece mult prea uşor drept regulă comunitară, memoria colectivă este depozitara unor clişee obsesive şi tendinţe xenofobe faţă de un grup etern marginalizat, lipsit de şanse şi perspective istorice. Teama faţă de alogen (văzut ca un factor concurenţial şi destructurant, fie el din punct de vedere demografic, religios, sau economic – de unde şi antisemitismul ignar -, ca urmare a necunoaşterii, neînţelegerii şi a refuzului patologic de apropiere) a dus la crearea unui folclor depreciativ, cu un pronunţat stigmat rasial.

Drept urmare, s-a insinuat în subconştientul „lor“ o respingere, explicabilă psihologic, a termenului de „ţigan“, dar şi a integrării într-un mediu străin şi ostil, făcându-se adeseori referire (drept scuză sau alibi la derapajele sociale) la specificul ancestral al „nomadismului“. Fiindcă limba vorbită de „ei“ se numeşte „romani“, adoptarea termenului de „rom“ s-a dorit a fi nu doar un corectiv lingvistic, ci şi unul de natură terapeutică.

Cine sunt ei? De unde vin? Ce vor şi cum sunt ei? Acestea sunt cele trei întrebări la care popoarele cu care au intrat în contact au avut de răspuns. Să le luăm pe rând.

Cine sunt ei şi de unde vin?

Unii specialişti susţin că romii ar fi descendenţii unor triburi provenind din nordul Indiei. În sec. V (d. Chr.), din cauze necunoscute (molime, războaie sau invazii), ar fi părăsit locurile de baştină şi s-au „aşternut la drum“. În jurul anului 1000, şi mai târziu, s-au răspândit în întreaga Europă. Limba vorbită de ei, romani, ar deriva din vechea sanscrită. Conform altor teorii, ei ar fi aparţinut castei războinicilor, kşatrya (poate de acolo să fi moştenit îndemânarea proverbială în mânuirea şişului!). Forţaţi de împrejurări nefaste, au adoptat, iremediabil, o viaţă de nomazi, cu tot ceea ce presupune ea: dorinţă de supravieţuire, provizorat, teamă de primejdii nevăzute, autoevaluări pozitive, disociative („rom“, înseamnă în limba romani „bărbat-ţigan“, iar „gadjo“ este cuvântul care-i desemnează pe cei din afara etniei). Dar i-a făcut experţi şi în alt domeniu, ce garanta siguranţa şi durata convenabilă a peregrinărilor fără de sfârşit: cel cabalin. Şi le-a aprins în sânge pasiunea acaparantă pentru muzică şi dans, precum şi erotismul mistuitor.

Povestea enigmaticului prototip vagant, cu gânduri ascunse, care vine de nicăieri şi se duce încotrova, reprezintă, cum nu se poate mai bine, percepţia comună a alterităţii nedorite şi incomode. Se poate spune, aşadar, că nomadismul lor, care le-a fost mult timp leac şi mod de viaţă, s-a răzbunat şi funcţionează precum un cerc vicios. Fiindcă n-au avut nimic al lor (lipsiţi de proprietate, cumpăraţi şi vânduţi ca robi), au fost obligaţi să „facă rost“, de pe unde şi cum apucau. Însuşirea ilegală de bunuri nu era, aşadar, un viciu, ci o necesitate vitală. Iar iuţeala de mână, îndelung exersată, a determinat nu doar un principiu, în esenţă dinamic, al concurenţei, ci şi un mijloc de a se eschiva de la rigorile flagrantului. Dacă nu obţineau ce doreau, apelau la mila publică, folosind trucuri inventive pentru a deveni mai persuasivi: cerşitul, ghicitul cu ghiocul, plimbatul ursului cu belciug în nas etc. Cu timpul, persuasiunea a devenit agresivă şi un semn cinic al eficienţei productive. După 1856, când robia a fost abolită în ţările române, goana şi pribegia au rămas argumentul suprem al libertăţii şi demnităţii lor, dar şi un alibi colectiv la carenţele şi defectele individuale. Să nu se creadă, însă, că anomia şi bunul plac au dominat instinctele, fiindcă, în sânul comunităţii etnice, cutumele şi obiceiurile lor s-au păstrat cu sfinţenie. „Staborul“ (judecata ţigănească) funcţionează fără greş ca un regulator social, dar şi ca spectacol uman cu consecinţe consensuale. Între ai lor, respectarea cuvântului dat, solidaritatea şi prietenia statornică sunt atribute de onoare. Lipsa de inhibiţie şi voluptatea conflictuală trădează caractere puternice şi naturi independente.

La urmă, rămâne întrebarea: a fost nomadismul acesta fertil sau a rămas doar o simplă obsesie a unor sechele istorice? A creat el valori spirituale universale şi personalităţi istorice marcante sau a fost o formă de celebrare voluntară a unui anonimat relativ şi oarecum sterp? În orice caz, refuzul făţiş al integrării stă, încă, sub semnul unei incertitudini.

Ce-i de făcut?

În ce mă priveşte, deşi denumirea etniei îmi este complet indiferentă, nu pot să nu observ că diferenţa minimă de pronunţie, dintre o „consoană bilabială orală“ („b“) şi una „bilabială nazală“ („m“) ar putea fi creatoarea unei confuzii aproape omofonice, cu notabile prejudicii de substanţă: aceea dintre „rom“ şi „rob“. Drept consecinţă, aş recomanda comunităţii rome asumarea, fără reticenţe şi complexe, a denumirii, cu largă răspândire derivativă europeană, a termenului de „ţigan“. În definitiv, nu cum se numeşte o comunitate este important, ci felul în care ne raportăm la ea. Dacă prin „ţigan“ înţelegem un om iubitor de libertate, ca şi noi toţi, cu reale abilităţi de meşteşugar, ca mulţi dintre noi, un rafinat muzician-interpret şi pasionat dansator, ca puţini dintre noi, un prieten loial şi statornic, profund ataşat de valorile „romanipen“ tradiţionale (spiritualitatea romani) şi cu o obedienţă respectuoasă faţă de „Rom Baro“ (şeful de trib, ca autoritate supremă), atunci putem fi la fel de necruţători cu orice pornire individuală de tip infracţional, intrinsecă etniei, ca şi cu cele, mult mai frecvente statistic, ale propriei colectivităţi majoritare. Fără false pudori şi ipocrite parti pris-uri. Fiindcă talentele sunt înnăscute, doar defectele sunt dobândite. Prin urmare, să concedem că, pentru o armonioasă integrare, „ei“, minoritarii, sunt obligaţi la compromisuri în aceeaşi măsură ca şi „noi“, majoritarii. Compromisuri nedureroase şi fertile: respectul reciproc, toleranţa activă şi depăşirea inhibiţiilor cutumiare. Toate, sub adăpostul protector al legii.

În capitolul Cain şi Abel. Ura spontană şi crima, din cartea sa Despre ură, Gabriel Liiceanu afirmă că „Istoria speciei umane începe cu o crimă: primul născut din Adam şi Eva îşi omoară fratele“. Ignorând involuntar universalitatea, Liiceanu face o lectură restrictivă, oprind interpretarea legendei la sensul ei literal. Crima, ca factor fondator (mai puţin al întregii umanităţi, cât al poporului evreu), cu pustiitoare urmări în doctrina creştină a predestinării, este, oare, singura cheie de citire a faptelor descrise? Nu cumva mai există şi un sens secund, alegoric, dar nu mai puţin important, şi anume acela că întemeietorul unei civilizaţii, creatoare de religie (monoteistă), istorie şi cultură, nu poate fi nomadismul (Abel, păstor), ci sedentarismul (Cain, agricultor)? Cu alte cuvinte că, pentru a fi durabil, actul presupune asumarea unui sacrificiu dureros, chiar cu preţul damnării transcendente?

Aşa că, pentru a-ţi păstra libertatea, ţigane, iubeşte, cântă şi dansează! Iar pentru a-ţi face integrarea mai uşoară, învaţă, munceşte şi plăteşte-ţi datoriile la stat! Şi nu uita că, azi, dreptul la liberă circulaţie în Europa e mult mai dulce şi reconfortant decât nomadismul tău de odinioară. Când ne vom fi făcut cu toţii datoria, vom putea spune, cu inima împăcată, ca în cântecul vostru de căpătâi: „Djelem, djelem, lungone dromentza / Maladilem bahtale romentza!“ („Umblăm, umblăm, pe drumurile lungi / Am întâlnit şi ţigani fericiţi“).

Dar pentru asta, mai întâi, aşază-te, ţigane!

TAGS :
Comentarii
Salomeea Romanescu 2011-01-06
As avea cateva observatii de facut: 1. origine si cauza exilului- Rromii isi au originea in India si conform celor scrise de diplomatul indian dr. Rishi in lucrarea sa despre istoria rromilor a proveni din toate castele inclusiv cea brahmana. De ce au plecat din India? Pentru ca Bharatiya adica India pe romaneste a fost, invadata de musulmani condusi de un anume gaza, iar cele trei regate conduse de 3 regi au ales , fie sa stea sa lupte, altii au fost asimiliati iar rromi au plecat in lume sa duca mesajul de pace al religiei indiene prin arta si mestesuguri...dar si ritualuri brahmanice.printre ei fiind si brahmani nu numai ksatriya, vaisiya sau shudra. Alta casta de dansatori si muzicanti nu muzicieni care stiu teorie muzicala( in India nu se canta dupa note ci se improvizeaza din timpuri stravechi pana in prezent) au fost adusi sa lucreze in regatul Persan...deoarece aveau talent exceptional si animau petrecerile de la casa regala. Se scrie cu rr pentru ca in limba rromani acest fonem se pronunta diferit de r romanesc, fiind gutural provedind din cerebralul dom...adica rrom...casta artistilor despre care am aminitit. 2. Ostilitate-toleranta mesajul lor a fost primit cu ostilitate, umanitatea neavand maturitatea nesara a perceperii corecte a lui...si astfel rromii au fost transformati in servitori pe la curtile regale sau feudale. Atunci cand doreau sa se aseze legile nedrepte nu ii lasau sa-si cumpere teren, sa-si construiasca o casa, in majoritatea tarilor occidentale. 3. Nomadism- societaea moderna este una nomada, in majoritatea tarilro capitaliste oamenii nu se mai asaza la casele lr epntru ca fie nu au loc de munca care sa le permita un impumut bancar in acest sens...si atunci pleaca in cautarea unui loc d emunca temporar.si nu isi permit decta sa inchirieze, cam 80 din populatia occidentala nu are o casa in proprietate personala in comparatie cu tarile ex-comuniste unde politica a fost una mai umana din acest punct de vedere..chiar au oferit locuri de munca si terenuri sedantarii rromilor, care cei drept au reprezentat forta de munca necalificata in agricultura intr-o proportie semnificativa si astfel Romania a reusit sa-si plateasca adtoria catre FMI acumulata in epoca Ceausescu 3. Solutia- nu este toleranta ci iubirea- ca fundament al unei noi societati mult mai umane, asemenea unei mame care are grija de toti membrii familiei sale. Cine este gata sa lupte pentru o astfel de societate? macar sa aiba curajul sa-si imagineze cum ar trebui sa arate?
sargon al doilea 2011-01-05
judex! esti cinic si incerci sa faci pace pe deandoaselea eu spre exemplu sun rom nu rrom pentru ca ma doare in paispe de confuzia pe care o pot face analfametii oamenii cu putina educatie nu pot confunda romul cu romanul asadar eu nu am nevoie sa lupt pentru am recapata dreptul sa ma numesc atat de frumos tigan (cum crei sa afirmi dumneata) eu am fost si sunt rom inca de la facerea lumii nu te mai chinui vorba evreului pruteanu mare natinalist roman sic romania va fi tara romilor si asta intr un mod natural ...pentru ca romii intr un viitor mai mult su mai putin indepartat vor fi majoritari asa ca puneti mana si faceti copii si nu mai faceti politica nationalista de doi bani !
Pitea 2011-01-04
Cum sa mintim cu statistica :) Ca sa puteti afirma ca procentul persoanelor care se simt amenintate de romi a crescut de la 34% la 36%, pe un sondaj cu probabil cca. 1000 de persoane si cu nivel de confidenta de 5%, ar trebui sa faceti un T-test. Din care o sa reiasa ca diferenta nu e semnificativa. Si apoi, referitor la continut, chesta asta cu schimbatul denumirii are sens doar in raport cu ceea ce cred strainii despre Romania si, la urma urmei, tiganii sunt si ei cetateni romani si au dreptul sa reprezinte Romania in strainatate, ca le place sau nu unora. Ca sa nu mai vorbim de xenofobia si ura noastra de minoritati, ca nu degeaba au murit in Romania cei mai multi evrei in timpul Holocaustului, dupa Germania. E greu...
real 2010-12-31
Se pare ca majoritatea romanilor nu vad nici o solutie in privinta etniei roma,pana nu recunosti ca ai o problema si pana nu tratezi problema cu seriozitate nu are sens sa te vaicaresti,discriminarea romilor este institutionalizata,dar de ce vorbim de problema romilor cand romanii nu au capacitatea sa se trezeasca din hibernarea comunista,trist...
judex 2010-12-31
Inteligent articol, dar cu un mare defect, pe care mi-as dori ca dl Gabrea sa-l corecteze: termenul "rrom" le-a fost impus, de catre politicieni verosi si in mod artificial, tiganilor de-abia prin 1990, pentru a le ascunde originea si specificul national. Solutia este, ca urmare, negarea deciziei acestor politicieni, si refuzul rebotezarii in "rrom". Tiganii trebuie sa lupte sa-si recapete numele, singurul care ii poate aduce la radacinile si istoria lor. Fara istorie, sau cu una falsificata, ei sunt condamnati la disparitie (ca orice alt popor).
Mateescu 2010-12-31
Articol foare bun, dar am putea adauga ca etnia tiganilor sunt aproape lipsiti de elita intelectuala, mai toti tiganii intelectuali au fugit la etniile majoritare, de aici putem trage concluzia ca majoritarii nu resping un tigan civilizat, ba chiar se casatoresc cu el. Lipseste un forum in interiorul etniei unde tiganii sa-si faca autocritica, la fel ca orice alta etnie in ziarele ei. Sfaturile idealiste trebuiesc spuse cu intelepciune nu repetate in mod simplist si infantil. Solutia sa tolerezi cu placere niste vecini problematici 40 de ani pana se vor schimba suna ca si cand pe forumul unui ziar administratorul sa tolereze 40 de ani tot felul de vandalisme cu mare placere si intelegere, fara sa schiteze un gest.
Mateescu 2010-12-31
Articol foare bun, dar am putea adauga ca etnia tiganilor sunt aproape lipsiti de elita intelectuala, mai toti tiganii intelectuali au fugit la etniile majoritare, de aici putem trage concluzia ca majoritarii nu resping un tigan civilizat, ba chiar se casatoresc cu el. Lipseste un forum in interiorul etniei unde tiganii sa-si faca autocritica, la fel ca orice alta etnie in ziarele ei. Sfaturile idealiste trebuiesc spuse cu intelepciune nu repetate in mod simplist si infantil. Solutia sa tolerezi cu placere niste vecini problematici 40 de ani pana se vor schimba suna ca si cand pe forumul unui ziar administratorul sa tolereze 40 de ani tot felul de vandalisme cu mare placere si intelegere, fara sa schiteze un gest.
George-Felix Leu 2010-12-30
"Daca faptele nu corespund teoriei, atunci modifica faptele" --> "că întemeietorul unei civilizaţii, creatoare de religie (monoteistă), istorie şi cultură, nu poate fi nomadismul (Abel, păstor), ci sedentarismul (Cain, agricultor)?" --> Stramosul evreilor nu e Cain ci Set, fratele nascut dupa asasinarea lui Abel. P.S. un editor de text care sa permita alineatul ar spori considerabil lizibilitatea postarilor Felix
Dan Ghelase 2010-12-29
Articol excelent, exprimat diplomatic, cel mai bun care il cunosc pe aceasta controversa... Ma doare a tiganii, pt care aplic o discriminare pozitiva, sufera din cauza unei continui manipulari...si nu se face mai nimic pt propasirea lor... Si am ca reper SUA care a realizat cetateni perfect fiabili din imigratia africana...porniti dela o treapta de evolutie mult inferioara...
real 2010-12-28
Frumos scris domnule,insa realitatea este crunta,a-ti descris intr-o maniera romantica istoria unei etnii care de 1000 de ani lupta pentru supravietuire.Nu poti cere sa te asezi pana nu recunosti ca exista o problema ,trebuie asumata o responsabilitate istorica,cooperarea cu ue este necesara in incercarea integrarii acestei etnii in europa,dar se pare ca europa nu a invatat din greselile trecutului si inca o data politicienii in dorinta de a creste in sondaje gasesc tapi ispasitori ...
Total 10 comments.
Recomandari
1198
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22