Banca Mondiala isi mentine scorurile negative pentru Romania

Fara Autor 29.06.2009

De același autor

Raportul Băncii Mondiale "Indicatorii guvernării la nivel modial" pe 2009 apreciază că eficienţa guvernării, combaterea corupţiei şi supremaţia legii rămân zone problematice ale guvernării în România, în timp ce şi indicatorul privind democraţia participativă este în scădere faţă de alţi ani.

Studiul "Worldwide governance indicators" al Băncii Mondiale indexează pentru 212 ţări şase dimensiuni ale guvernării: democraţie participativă şi libertatea de expresie, stabilitatea politică şi absenţa violenţei, eficienţa guvernării, calitatea reglementărilor, supremaţia legii şi controlul corupţiei. Un indice cu o valoare ridicată la o anumită categorie corespunde unei evaluări pozitive. Indicatorii reflectă opinia sectorului privat, a celui public, a experţilor din organizaţiile non-guvernamentale şi a cetăţenilor.

Orice categorie este evaluată în funcţie de scorul de guvernare pentru acea categorie, care variază de la -2,5 la +2,5. Procentele pentru fiecare categorie în parte arată cât la sută din cele 212 ţări monitorizate de Banca Mondială au un scor mai mic decât ţara în cauză la respectivul indicator.

"Eficienţa guvernării" în România înregistrează o sensibilă îmbunătăţire, dar rămâne cu punctaj negativ, de la -0,15 (2007) la -0,14 (2008). România s-a clasat, potrivit acestui recent raport, mai bine decât 50,2% dintre ţările evaluate. Ţara noastră a înregistrat cel mai bun scor în 2004, când a avut 0,01, iar pe cel mai mic în 1998 (-0,25).

"Eficienţa guvernării" contabilizează percepţiile legate de calitatea serviciilor publice şi a celor civile, gradul de independenţă faţă de presiuni politice, calitatea politicilor publice iniţiate şi a implementării lor, precum şi credibilitatea guvernului în privinţa angajamentului pentru aceste politici. România se clasează, conform raportului din 2009, mai bine decât Serbia, care la aceasta categorie are un scor de -0,28, dar mai prost decât Bulgaria (0,10), Ungaria (0,66), Cehia (1,07) sau Polonia (0,48). România are acelaşi scor ca Macedonia.

Cel de al doilea indicator care, la fel ca şi în 2007, este punctat negativ de Banca Mondială este "Controlul corupţiei". România se clasează, potrivit raportului pentru 2008, mai bine decât 57% dintre ţări, dar mai prost decât alte 43%, cu un scor de -0,06. Acest scor este cel mai bun înregistrat de România în ceea ce priveşte combaterea corupţiei pe perioada 1996-2009. Pentru anul 2007, România a avut un scor de -0,17, pentru 2006 punctajul a fost de -0,14, pentru 2003 a fost de -0,31, iar pentru 1998 de -0,36.

"Controlul corupţiei" măsoară percepţia referitoare la exercitarea puterii pentru obţinerea unui câştig personal, incluzând mica corupţie şi corupţia la nivel înalt, cât şi dominanţa elitelor şi a intereselor private în stat. România se clasează mai bine decât Bulgaria (-0,17), Serbia (-0,16) sau Macedonia (-0,11), dar mult mai prost decât celelalte ţări europene, care au scoruri pozitive: Ungaria (0,55), Cehia (0,37) , Polonia (0,38), Letonia (0,29), Lituania (0,18), Estonia (0,94), Slovacia (0,43), Slovenia (0,95).

"Supremaţia legii" este cel de al treilea indicator problematic pentru România, având o valoare negativă, dar şi acesta înregistrează o uşoară îmbunătăţire. Cu un scor de -0,05, România se clasează mai bine decât 53,6% dintre ţări. Raportul precendent indica un scor de -0,17, iar pentru anul 2006 scorul a fost de -0,20, în 2003 punctajul a ajuns la -0,23, iar în 1998 valoarea era de -0,14.

Categoria privind "Supremaţia legii" indexează percepţiile legate de încrederea în legile societăţii şi în particular în poliţie, în judecători, reglementările contractuale, în respectarea dreptului de proprietate, cât şi probabilitatea de a fi victimă a unei crime sau a violenţelor. România se clasează, şi la această categorie, mai bine decât Bulgaria (-0,12), dar mai prost decât Ungaria (0,82), Estonia (1,02) sau Slovenia (0,91).

La categoria "Stabilitate politică", România se clasează mai bine decât 56% dintre cele 212 ţări, cu un scor de 0,30. Evoluţia acestui indicator a fost pozitivă de-a lungul anilor, cu o scădere în perioada 2004-2006: 0,19 (1998), 0,27 (2003), 0,23 (2004), 0,22 (2005), 0,23 (2006) şi 0,27 (2007).

"Stabilitatea politică" evaluează percepţiile referitoare la posibilitatea ca guvernul unei ţări să fie destabilizat sau demis prin mijloace neconstituţionale sau violente, inclusiv violenţa motivată politic şi terorismul. La acest indicator, România este întrecută de majoritatea statelor din zonă: Bulgaria (0,39), Ungaria (0,59), Croaţia (0,57), Polonia (0,79), Cehia (0,93), Lituania (0,73) sau Letonia (0,40).

"Calitatea reglementărilor" obţine un scor de 0,53, mai bun decât în 67,6% dintre ţări. În precedenţii doi ani, România a avut un scor de 0,41 (2006) şi 0,49 (2007). "Calitatea reglementărilor" este categoria care se referă la percepţiile legate de abilitatea guvernului de a formula şi implementa politici consolidate şi reglementări care permit promovarea dezvoltării sectorului privat. Şi la această categorie, România se clasează destul de slab, Bulgaria având 0,75, Ungaria având 1,26 sau Polonia cu 0,77.

"Democraţia participativă şi libertatea de expresie" este categoria care măsoară percepţiile legate de măsura în care cetăţenii unei ţări pot participa în alegerea guvernării, cât şi cele legate de libertatea de expresie, de asociere şi existenţa unei prese independente. România are un scor de 0,48, clasându-se mai bine decât 59,1% dintre ţări. Acest indicator este în scădere faţă de anii precedenţi, România având în 2007 un scor de 0,49 şi în 2006 un scor de 0,55.

În clasamentul ţărilor din zona de Est a Europei şi Balcanii, România nu reuşeşte să depăşească foarte multe ţări, având în vedere că Bulgaria are 0,60, Ungaria are 1,00, Cehia are 1,02, Letonia are 0,86, Lituania are 0,85 şi Slovenia 1,02.

Sursa NewsIn

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2026 Revista 22