Pe aceeași temă
E vorba despre o plângere depusă de 17 cetățeni români din Măgurele (București) și Reșița, în cazul “Elena Apostol și alții împotriva statului român”. Petenții au reproșat lipsa unei investigații în ce privește represiunea violentă a manifestațiilor anti-guvernamentale din 1989, în București și Reșița, în urma cărora mai multe rude de-ale lor au murit.
“Faptele din acest caz sunt similare cu acelea din cazul Asociației 21 Decembrie 1989 și alții împotriva statului român, judecat în Mai 2011”, argumentează CEDO. “Au același context istoric și au legătură cu aceleași proceduri penale domestice. În 1990, procurorii militar din București și alte orașe din România au deschis o investigație cu privire la uzul de forță și la privarea ilegală de libertate a participanților la demonstrațiile din Decembrie 1989.
Potrivit unui document al parchetului militar de pe lângă Înala Curte de Casație și Justiție în 2008, mai mult de 1,200 de oameni au murit în acele operațiuni, peste 5.000 au fost răniși și alte câteva mii au fost private ilegal de libertate și supuse unui tratament rău.
Prin două decizii în 2010 și 2011, procuratura militară și-a delegate jurisdicția în favoarea procuraturii ÎCCJ. După adoptarea unui nou Cod de procedură penală, jurisdicția a fost din nou pasată în favoarea procuraturii militare, în 2014. Aplicanții s-au plâns că investigația penală deschisă de autorități în 1990 a fost ineficientă. Aceștia au susținut că România nu le-a respectat dreptul la viață”, explică CEDO într-un comunicat. Curtea a decis ca statul român să plătească câte 15.000 de euro fiecăruia dintre cei 17 cetățeni implicați în acest caz.
Context: dosarul Revoluției, controversa pentru care nimeni nu-și asumă răspunderea
Procurorul general interimar a declarat că va reanaliza dosarul Revoluției, după ce președintele Asociației 21 Decembrie a depus o nouă plângere față de rezoluția de clasare.
Procurorul general interimar Bogdan Licu a declarat luni, pentru Mediafax, că a cerut Inaltei Curți de Casație și Justiție să reanalizeze dosarul Revoluției. Asta după ce președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș, a făcut o nouă plângere împotriva rezoluției de clasare. Dacă plângerea va fi admisă, cercetările în această cauză vor fi reluate.
La finalul lunii Ianuarie, ÎCCJ a respins ca inadmisibilă plângerea depusă de Asociația 21 Decembrie împotriva deciziei procurorilor militari de clasare a dosarului Revoluției.
"Respinge, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenta Asociația 21 Decembrie 1989 București, prin reprezentant legal Teodor Mărieș, împotriva ordonanței din data de 14 octombrie 2015, emisă în dosarul nr.11/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția Parchetelor Militare. Obligă petenta la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă", se arată în decizia instanței.
Teodor Mărieș, președintele asociației, a declarat după pronunțrea instanței: "CEDO a reglementat foarte clar că în acest dosar ancheta trebuie făcută de procurori independenți, care să nu fi avut niciun grad de subordonare în 1989. Procurorul militar, care este astăzi delegat în dosar, este un colonel în subordinea Ministerului Apărării, minister care în decembrie 1989 a tras în populație", a declarat Mărieș.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, recent, ca va cere Ministerului Public un raport privind toată activitatea procurorilor și toate actele de procedură făcute în dosarul Revoluției, în perioada mai 2011 (data primei hotărâri CEDO pe acest subiect) - octombrie 2015 (data clasării dosarului): "Din păcate a fost nevoie de hotărâri CEDO în dosarul privind evenimentele Revoluţiei din decembrie 1989 şi dosarul Mineriadei. Sunt convinsă că, în urma acestor hotărâri, sistemul judiciar din România va acorda atenţia cuvenită astfel încât din raţiuni de simetrie şi logică juridică ambele dosare sa aibă acelaşi tratament procedural", a declarat Raluca Prună.
Clasarea dosarului Revolutiei
ICCJ a clasat, în 23 Octombrie, dosarul 11/P/2014 ce priveste fapte comise in contextul evenimentelor din Decembrie 1989 care au avut ca rezultat decesul, ranirea, lipsirea de libertate a unor persoane si distrugerea unor bunuri, a transmis Parchetul ICCJ.
Faptele avute in vedere in aceasta cauza au facut, initial obiectul a 4.544 de dosare penale. In 112 dintre acestea, Sectia Parchetelor Militare a dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati : 25 de generali, 114 ofiteri, 13 subofiteri, 36 de militari in termen, 87 de civili.
Imediat după anunţarea deciziei de clasare, Teodor Marieş, presedintele Asociatiei 21 Decembrie 1989, a declarat că vinovatii din dosarul Revolutiei sunt aceiasi cu cei din dosarul Mineriadei şi a anunţat Asociatia va ataca această decizie:“Solutiile pe care le avem sunt cele legale: prima – vom ataca la ICCJ decizia Parchetului. (…) Este vorba despre aceiasi trei procurori care au decis clasarea dosarului in 2009. Ei nu mai aveau ce cauta in Parchetul General dupa 2009”, a declarat Maries.
Potrivit comunicatului Parchetului Instantei Supreme, perioada 16 Decembrie – 22 Decembrie 1989, pana la fuga lui Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, “a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale” organizate in Timisoara, Cluj si Bucuresti. In plus, fortele represive comuniste au luat masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.
Mai mult, arata procurorii militari, Nicolae Ceausescu a actionat inca de la inceputul tulburarilor sociale “pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei”. Conducerea politica si militara centrala a dispus catre autoritatile locale reprimarea manifestatiilor, fapt ce a dus la “uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane”. Ulterior, de la 22 Decembrie si pana la finalul anului 1989, perioada “a fost caracterizata prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos”.
CITITI comunicatul integral al Parchetului.
195 de persoane si organizatii au decis sa depuna plangeri de contestatie la decizia de clasare a dosarului Revolutiei, a transmis Digi 24. Un numar de 17 contestatii au fost solutionate rapid, toate cu decizie de respingere.
CEDO condamnă România pentru tergiversarea cazului
In iunie 2015, CEDO a decis condamnarea Romaniei pentru tergiversarea solutionarii dosarului timp de 25 de ani. In acest caz, statul a fost obligat la plata a 800.000 de euro cu titlu de daune catre 76 de membri ai Asociatiei “21 Decembrie 1989”. "Decizia CEDO survine in lipsa unei anchete efective cu privire la crimele savarsite in timpul evenimentelor din decembrie 1989 si prin tergiversarea finalizarii plangerii depuse de catre Asociatia '21 Decembrie 1989', inca din anul 1990”, potrivit unui comunicat al Asociatiei.
In 24 mai 2011, Romania a fost condamnata de aceeasi Curte Europeana a Drepturilor Omului in procesul intentat de Asociatia "21 Decembrie" si alte persoane pentru incalcarea dreptului la viata si la respectarea vietii private, legat de ancheta in dosarul Revolutiei.
Completul de sapte judecatori de la sectia a III-a a CEDO a decis atunci ca statul roman a incalcat articolele 2 si 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viata si, respectiv, la viata privata si de familie.Curtea a decis ca statul roman sa acorde despagubiri de 15.000 de euro catre Nicolae si Elena Vlase, pentru incalcarea articolului 2, in ancheta privind moartea fiului lor, precum si de 6.000 de euro presedintelui Asociatiei “21 Decembrie”, Teodor Maries, pentru incalcarea articolului 8, intrucat SRI nu i-a raspuns unei solicitari privind interceptarea sau nu a telefonului ori daca a fost filat. Totodata, Guvernul roman s-a vazut obligat la plata a 20.000 de euro avocatilor Antonie Popescu, Ioana Sfiraiala si Ionut Matei, care l-au reprezentat pe Maries.
Sotii Vlase sunt parintii unui tanar care, la 19 ani, in timpul Revolutiei din decembrie 1989 a fost ucis la Brasov, in cadrul unei manifestatii anticomuniste reprimate de fortele de ordine.
.jpg)
