Oferta politică 2016: Penali, grupuri de interese, clientelă. Și o anomalie

Mai toate partidele susțin că au făcut eforturi pentru a înnoi oferta de candidați la alegerile de anul acesta, curățându-și listele. In majoritatea cazurilor însă partidele doar au mimat schimbarea. Dacă USR-ul lui Nicușor Dan, de exemplu, propune o listă de nume care, cu câteva excepții, își fac debutul absolut în lumea politică, PSD in schimb nu a avut reticențe in a-și popula listele cu penali celebri, cu piloni ai unor grupuri de interese sau oameni care au imbătrinit în băncile parlamentului. PNL a căutat alternative decente, dar insuficiente pentru ”revanșa”  la care aspiră, nereușind să ofere o măcar o listă scurtă de „excelență” cu personalități care pot face parte oricând dintr-un guvern competent, cum s-ar vrea cel al lui Cioloș.

Sunt aceste schimbări suficiente pentru a vorbi despre o înnoire reală a clasei politice? Putem spera că viitorul parlament va fi unul mai puțin corupt decât cel actual, cu parlamentari mai cinstiți și mai integri doar pentru că sunt noi? Sunt ei o garanție că nu vom mai avea parte de atacuri la adresa Justiției, a instituțiilor și legislației anticorupție din trei în trei luni? Că vom avea parte de mai multă responsabilitate bugetară și mai puține legi cu dedicație în favoarea grupurilor de interese și a clientelei politice? 

Formidabilul grup Andronescu

La o scurtă privire asupra candidaților propuși în București de PSD, observăm că lista de la Senat este deschisă de fostul ministru al educației, Ecaterina Andronescu, trei locuri mai încolo îl găsim pe Mihnea Costoiu, un alt fost ministru al Educației care își datorează în întregime cariera politică doamnei Andronescu, iar cap de listă la Camera Deputaților este Gabriel Petrea, prezentat public drept lider al Tineretului Social Democrat dar care este în realitate, invenția politică exclusivă a Ecaterinei Andronescu. Lor li se adaugă Sorin Cîmpeanu de la ALDE. Toți vor forma astfel un centru de putere redutabil în domeniul politicilor din învățământ care reprezintă un grup de interese anti-reformist extrem de influent.

Este suficient să amintim că din poziția de președinte al Comisiei de învățământ din Senat, Andronescu a promovat atât legea plagiatelor care scotea CNATDCU din mecanismul de validare a tezelor doctorale (declarată neconstituțională), cât și legea de amânare a concursurilor pentru posturile de directori în învățământul preuniversitar. Din poziția de ministru al Educației merită amintită macar una dintre izbânzi: măcelărirea Legii Funeriu.

Rezistența grupului Ponta

Din motive care nu sunt greu de înțeles, legate de distribuția puterii și de șantajul intern, președintele PSD, Liviu Dragnea, a preferat să îl păstreze pe Victor Ponta în partid și să îi ofere un loc eligibil la Gorj în temeiul unei „derogări” de la Codul Etic. Ponta, cu mulțimea de dosare de corupție pe care le are pe rol, este cel mai cunoscut dintre „penalii” puși de PSD pe liste, laolaltă cu Dragnea însuși. Ponta nu a rămas însă de unul singur în partid, ci a reușit să își impună pe liste propriul grup din care fac parte Nicolae Bănicioiu, candidat la Iași, Eugen Teodorovici, la Tulcea, Robert Cazanciuc, București, Rovana Plumb și Titus Corlățean, Dâmbovița. Cum toți își datorează supraviețuirea politică lui Ponta, este de așteptat ca acest grup de presiune să răspundă comenzilor și intereselor acestuia în zonele în care s-au consacrat: Sănătate, Finanțe, Justiție, Media, Externe.

Grupul Ponta s-a remarcat în actualul Parlament drept cel mai agresiv promotor al proiectelor de subminare a Justiției și combaterii corupției, începând cu ”Marțea Neagră”, când s-a încercat scoaterea demnitarilor publici de sub autoritatea DNA și promovarea unei legi a amnistiei și grațierii. Doi dintre protagoniști, Florin Iordache și Șerban Nicolae, chiar dacă sunt mai degrabă radicali liberi între centrele de putere, se află acum pe poziții eligibile, unul la Olt iar celălalt la București, semn că PSD își păstrează ascuțite instrumentele anti-Justiție și în viitorul Parlament.

Semnalul PSD este că, penali sau nu, există oameni la care nu este dispus să renunțe, fie că este vorba de Ponta, Olguța Vasilescu, cuplul Călinoiu/Cârciumaru de la Gorj, Corlățean, famila penală Cozma de la Prahova și, bineînțeles, Dragnea însuși, condamnat deja cu suspendare pentru fraude electorale. PSD nu a făcut nici o propunere de prim-ministru, dar dacă Dragnea va insista să se auto-propună, atunci va intra în conflict direct cu președintele Iohannis care s-a pronunțat din nou ferm împotriva unui prim-ministru condamnat penal.

ALDE, azilul penalilor

Dar nu PSD este campionul la candidați penali din acest an. Pentru prima oară, locul întâi este ocupat de ALDE, care propune în mod sistematic candidați în cel mai bun caz controversați, în cel mai rău, cu dosare sau condamnări penale, în frunte cu liderul Călin Popescu Tăriceanu. La ALDE s-a refugiat o colecție rară de politicieni, de la Daniel Barbu și Varujan Vosganian, la Daniel Chițoiu, Andrei Gerea, Steluța Cătăniciu, Mircea Banias și până la Teodor Meleșcanu sau Remus Borza, aceștia din urmă fără dosare dar înconjurați de controverse. Cu acest grup de parlamentari, este de așteptat că Tăriceanu își va continua ofensiva anti-DNA și va fi un „om de paie” pentru PSD, care își va putea face treburile murdare prin intermediul ALDE, fără să păteze el însuși de sânge.

PMP, agent electoral pentru grupul Andronic-Truică

În legătură cu partidul lui Tăriceanu și Constantin se află și PMP-ul lui Traian Băsescu, iar această legătură nu este construită numai pe ostilitatea față de DNA/Kovesi a liderilor. PMP l-a propus pe locul întâi la Giurgiu pe Dan Andronic, patronul Evenimentului Zilei, personaj trimis în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa în care mai sunt implicați fostul șef de cabinet al lui Năstase, Remus Truică, trei oameni de afaceri israelieni și.. Călin Popescu Tăriceanu, acuzat de mărturie minicinoasă și favorizarea infractorului. În ceea ce îl privește, PMP-ul lui Băsescu pare din ce în ce în ce mai legat de tot felul de afaceri cu retrocedări. După scandalul Udrea-Bica-Cocoș, acum PMP-ul își leagă numele prin Andronic și de afacerea Băneasa-Snagov. Poate că Udrea nu mai candidează din partea PMP, dar partidul lui Băsescu pare acorat ferm în zona unor interese de afaceri bine circumscrise.

PNL, fără penali, dar cu „gigei”

De voie, de nevoie, PNL ne propune anul acesta o listă de candidați fără dosare penale, deși reușește o performanță rară să ne așeze în față nu „diavolul” penal, ci pe mama lui, în persoana doamnei Viorica Cherecheș, nimeni alta decât mama faimosului primar penal al municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș. Doamna Viorica ocupă chiar prima poziție la Camera Deputaților, înaintea Ancăi Boagiu. Deoarece lista PNL conține un număr mare de nume noi, nu am avut nici timpul nici resursele să îi luăm pe fiecare în parte dar, la o primă vedere, PNL pare să fi renunțat la candidații penali din epoca de aur a USL și la soluții scandaloase gen Marian Munteanu, dar alternativele găsite, cel puțin la București, deși decente, nu sunt suficiente să justifice revanșa cerută de Alina Gorghiu la București. Degeaba vii cu Adriana Săftoiu și Leon Dănăilă pe primele locuri dacă pe locul al doilea la Cameră îl plasezi pe Eugen Nicolăescu, personaj cel puțin controversat, ministru în guvernul Tăriceanu și mare activist USL-ist. Și pentru că vorbim de moștenirea USL, PNL nu a reușit să ascundă candidaturi cel puțin controversate precum ale lui Teodor Atanasiu sau Mihai Voicu, deși primul a fost exilat de la Alba la Buzău iar cel din urmă de la sectorul 1 la diaspora. Surse ieșene ne-au declarat că lista PNL pare mai degrabă să amintească de perioada Fenechiu/Chiuariu decât de o nouă eră politică. Mai îngrijorător însă este faptul că din lunga listă de candidați PNL la parlamentare nu iese în evidență o listă scurtă de „excelență” cu personalități care pot face parte oricând dintr-un guvern competent, asta dacă PNL nu vrea cumva să ne propună din nou oameni precum Sorinel Gigel Știrbu, despre care Andrei Pleșu spunea, atunci când cel dintâi era propus să preia Ministerul Culturii, că „După mine, Gigel e foarte potrivit pentru o funcție care cere anvergură europeană. La noi e plin de Gigei în toate posturile și în toate instituțiile. Un Gigel în plus nu mai contează”. Or, dacă PNL aderă cu convingere la platforma Cioloș, nu poate veni cu Gigei în Guvern.

USR, excelență și stângism bezmetic

E greu de anticipat cum se vor putea armoniza pozițiile politice ale unui liberal de centru-dreapta precum Cristian Ghinea, care a renunțat la mandatul de ministru pentru a candida pe listele USR la București, și cele ale unui activist/blogger/jurnalist/activist de stânga extremă precum Mihai Goțiu, candidat USR la Cluj. Da măcar Nicușor Dan are meritul să fi formulat în termeni clari miza alegerilor. Potrivit lui Dan, românii au de ales între Cioloș și Dragnea, adică între Europa și „teleormanizare”. Deși PNL și-a asumat platforma Cioloș și l-a nominalizat pe acesta pentru funcția de prim-ministru, formațiunea lui Nicușor Dan pare mult mai apropiată de actualul guvern, de unde l-a recrutat nu numai pe Ghinea ci și alți șapte secretari de stat cu reputație de profesioniști respectați. Un alt nume onorant cooptat pe listele USR este cel al fostului ministru al Culturii, Vlad Alexandrescu.

Dacă va trece de piedicile legate se siglă din Justiție și de nenumăratele contestații  depuse de adversarii politici, în frunte cu PSD, și va reuși să se prezinte în alegeri în toate județele, USR propune o listă pe care figurează nume redutabile atât sub aspectul competenței cât și al integrității, ceea ce reprezintă o abatere benefică de la norma politică românească. Dincolo de perspectiva de fi blocată în tribunal, formațiunea lui Nicușor Dan se mai confruntă cu un pericol. Alcătuite în grabă, fără un suficient proces de verificare, listele USR pot să conțină persoane cu agende politice extrem de diferite, care o dată văzute în parlament să urmărească scopuri personale. Fragilitatea politică a USR este ilustrată de relația ambivalentă cu ONG-ul România Curată al Alinei Mungiu Pippidi, care, în vară, susținea fără rest formațiunea politică a lui Nicușor Dan pentru ca, după strângerea legăturilor cu guvernul Cioloș, să o acuze voalat de „infiltrare” securistă, iar  acum să-i furnizeze un cap de listă care militează împotriva principiilor din programul politic al USR.