Pe aceeași temă
Legea a fost emisa in 2001, in guvernarea Nastase, si prevede ca nu pot fi membri ai guvernului persoane care au fost condamnate penal.
Chiar daca a primit o condamnare cu suspendare, aceasta produce efecte juridice ca orice condamnare penala cu tot ce deriva din ea. Dragnea a fost condamnat penal la doi ani de inchisoare cu suspendare in dosarul fraudarii votului la referendum in aprilie 2016. Astfel, potrivit legii, el nu va putea fi desemnat prim-ministru in eventualitatea in care, castigand alegerile, PSD va dori sa-l nominalizeze la conducerea guvernului.
Potrivit surselor HotNews.ro, Dragnea s-ar putea consola cu functia de presedinte al Camerei Deputatilor, deoarece prin decizia instantei nu i-au fost interzise si drepturile civile: de a candida si de a fi ales.
Informatia ca Liviu Dragnea nu poate fi premier din cauza legii 90/ 2001 a fost publicata in premiera, luni, de DC News.
”Președintele PSD, Liviu Dragnea, nu poate conduce Guvernul, chiar dacă PSD va câștiga alegerile parlamentare. Potrivit Legii nr 90/ 2001, Art. 2, un om care a fost condamnat, nu mai poate fi ministru în Guvern.”
Mai multi juristi consultati de HotNews.ro au confirmat ca legea n-a fost abrogata, ci doar a suferit unele modificari in 2004, tot sub guvernarea Nastase. Astfel, articolul (2) din legea 90 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, in vigoare si astazi, are urmatoarea forma actualizata:
“Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare.”
De la aceste ultime modificari, legea nu a mai suferit altele si este inca in vigoare. Proiectul de lege care interzice unei persoane condamnate sa fie membru al guvernului a fost depus in Parlament in 1998, ca initiativa a guvernului Radu Vasile dar a fost votata abia in 2001, sub guvernarea Nastase, informeaza Hotnews.ro..
Mai multe legi anticoruptie au fost votate in peroada guvernarii Nastase pentru ca Romania facea demersuri pentru aderarea la UE si era obligata sa elimine ”stegulete rosii” care impiedicau acceptarea sa in clubul statelor UE. Legislatia si institutiile infiintate atunci, cum e si cazul DNA (initial PNA) erau insa forme fara fond, deoarece nici un lider important nu risca atunci sa fie anchetat sau condamnat, precizeaza publicatia electronica citata.
Presedintele Klaus Iohannis si-a reiterat intentia de nu desemna un premier condamnat penal sau condamnat deja, indiferent cine va fi persoana desemnată şi cine o va susţine. Mesajul pare ca i s-a adresat, indirect, în primul rând lui Liviu Dragnea, liderul PSD.
.
"Indiferent de către cine va fi propusă, eu nu voi desemna o persoană urmărită penal sau condamnată penal", a spus Iohannis.
Mesajul pare sa i se fi adresat, indirect, atât lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD, cât şi altor lideri politici, cum ar fi, de pildă, Călin Popescu Tăriceanu, copreşedinte ALDE. Iohannis a mai spus că persoana pe care o va nominaliza drept premier va trebui să mai îndeplinească două condiţii: să aibă calităţile necesare pentru a conduce Guvernul şi să fie capabilă să obţină susţinerea unei majorităţi parlamentare.
La randul sau, Dragnea a spus ca nu-si doreste sa fie premier de fiecare data cand presedintele Iohannis a spus ca nu-l va desemna, dar pe de alta parte l-a acuzat ca “desconsidera Constitutia” din cauza ca s-ar implica in campanie pentru Dacian Ciolos. PSD nu si-a anuntat pana acum candidatul la functia de premier. Au fost vehiculate mai multe posibile nume, intre care europarlamentarul Sorin Moisa, ambasadorul Romaniei in SUA, Liviu Maior si chiar vicepremierul Vasile Dancu, dar nici unul n-a fost confirmat oficial.
***
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat in aprilie 2016 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) la doi ani de inchisoare cu suspendare si la un termen de incercare de patru ani, in dosarul in care este acuzat de folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite. Liviu Dragnea a fost obligat sa plateasca 550 de lei cheltuieli de judecata. Pedeapsa a fost majorata fata de prima instanta care i-a acordat un an cu suspendare si cu o marire a termenului de incercare de la trei la patru ani.
In cererea de majorare a pedepsei, de la doi la cinci ani, procurorii au aratat ca Dragnea a tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca "un moft, nu ca un drept". În primă instanţă, judecătorii l-au condamnat pe Liviu Dragnea - secretar general al PSD la data comiterii faptelor - la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale". Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
Dragnea crede ca nu a fraudat, ci ca a fost ”in serviciul public” si ca a ajutat oamenii sa aiba o viata mai buna
Dragnea a declarat, in timpul ultimului termen al acestui dosar: “Va rog sa nu luati in seama caracterizarea facuta mie de catre DNA. Nu asta e realitatea. Am avut o activitate in serviciul public care a ajutat oamenii sa aiba o viata mai buna. In legatura cu indemnarea oamenilor sa vina la vot, este important pentru democratie si pentru legitimitate. Asa-zisele foloase necuvenite obtinute de PSD: va reamintesc ca a fost o confruntare dura intre presedintele de atunci si partide. Eu am fost desemnat de partid sa coordonez acea campanie.”
Principala acuzaţie a procurorilor DNA este că USL a utilizat un soft care să permită monitorizarea prezenţei la vot, însă care a fost folosit şi pentru transmiterea de date privind modul în care se votează în secţiile de votare – câţi oameni au votat „Da” şi câţi „Nu”.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte partidul reprezentat de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale".
Anchetatorii sustin ca Dragnea a fost sustinut in fraudarea referendumului de 74 de presedinti si membri ai unor sectii de votare din localitati din judetele Teleorman, Vrancea, Gorj si Olt. Acestia au fost trimisi in judecata pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale si introducerea in urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decat cele votate de alegatori, infractiuni comise sub forma autoratului, complicitatii sau a instigarii.
