Pe aceeași temă
Documentul are peste 300 de pagini, pentru că, pe lângă Liviu Dragnea, au mai fost judecate alte circa 70 de persoane.
Cei cinci judecători ai completului de judecată spun în motivarea sentinței că pedeapsa cu suspendare este justificată de faptul că Dragnea nu avea antecedente penale.
Magistrații explică și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: fostul secretar general al PSD a negat faptele pe tot parcursul procesului, element suficient pentru a dispune o pedeapsă mai mare. Magistratii au mai considerat foarte grav si faptul ca Dragnea a incercat sa deturneze dreptul exercitarii votului.
Totodata, magistratii sustin ca pedeapsa, chiar daca este cu suspendare, este suficienta pentru a-l determina in viitor pe Liviu Dragnea sa adopte o atitudine corecta fata de lege.
Acestia considera ca social-democratul are toate posibilitatile ca pe viitor sa nu mai repede greselile pe care le-a comis, se mai mentioneaza in document, citat de Digi 24.
De asemenea, magistratii au tinut cont si de faptul ca Dragnea s-a prezentat ori de cate ori a fost chemat in fata magistratilor
***
Seful PSD a depus recent la Tribunalul Bucuresti o contestatie la executare in dosarul Referendumul, iar primul termen a fost stabilit pentru 15 februarie.
Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în aprilie 2016 de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) la doi ani de inchisoare cu suspendare si la un termen de incercare de patru ani, in dosarul in care este acuzat de folosirea influentei sau a autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau altul de foloase necuvenite.
Liviu Dragnea a fost obligat sa plateasca 550 de lei cheltuieli de judecata.
Pedeapsa a fost majorata fata de prima instanta care i-a acordat un an cu suspendare si cu o marire a termenului de incercare de la trei la patru ani.
Articolul 82 Cod penal - potrivit avocatura.com - prevede ca perioada de incercare reprezinta perioada de timp, prevazuta de legea penala, dupa expirarea careia persoana condamnata cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei este reabilitata de drept, daca in limitele acesteia nu a savarsit o alta infractiune si nu s-a revocat masura suspendarii.
Procurorii DNA le-au cerut magistraţilor pedeapsă cu executare pentru preşedintele PSD Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare.
În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca "un moft, nu ca un drept".
În primă instanţă, judecătorii l-au condamnat pe Liviu Dragnea - secretar general al PSD la data comiterii faptelor - la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
