Pe aceeași temă
Reamintim că acest subiect a stârnit controverse puternice în societate. Discuțiile s-au încins după ce propunerea venită din partea Coaliției pentru Familie a fost votată marți, 9 mai, în plenul Camerei Deputaților.
Votul a fost covârșitor în favoarea schimbării: 232 de voturi „pentru”, 22 „împotrivă” și 13 abțineri. Senatorii vor trebui, la rândul lor, să se pronunțe asupra proiectului care prevede modificarea articolului 48, aliniatul 1, din Constituție. Dacă proiectul este votat și de Senat, urmează organizarea unui referendum național, prin care cetățenii să decidă dacă sunt sua nu de acord cu modificarea în acest sens, a Constituției. Ce se schimbă, de fapt?
În acest moment, art. 48., alin. 1 din Constituția României este: Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
Modificarea art. 48, alin. 1 sună astfel: Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un barbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.
Discuțiile se poartă, așadar, în jurul înlocuirii în Legea fundamentală a termenului „soți” cu specificația clară „un bărbat și o femeie”.
Judecătorul Cristi Danileț (foto jos) explică faptul că, în acest moment, „Constituția noastră, nedefinind familia prin bărbat și femeie, ci prin soți, permite, în principiu, și căsătoria între persoane de același sex. În România, însă, nu se poate acest lucru, pentru că legea subsidiară, anume Codul Civil, interzice în mod expres acest lucru. Dar, teoretic, în baza Constituției actuale, mâine se pot duce la primărie doi homosexuali, care să ceară încheierea căsătoriei. Primarul îi va refuza, persoanele vor ataca în instanță. Aici vor ridica excepția de neconstituționalitate a prevederii din Codul Civil care limitează căsătoria la cea dintre bărbat și femeie, argumentând că prin Constituție nu se limitează acest lucru. Iar Curtea Constituțională este obligată să spună dacă această limitare din Codul Civil contrazice Constituția. S-ar putea ca, acum, Constituția să permită căsătoria între cupluri de același sex. Din acest motiv, Coaliția pentru Familie încearcă să preîntâmpine astfel de situații, punând această limită chiar în Constituție.”
Magistratul mai susține că, de fapt, inițiativa Coaliției pentru Familie urmărește interzicerea a două lucruri: „Primul: căsătoria persoanelor de același sex. Al doilea: adopția de către cuplurile de homosexuali. Cred că firesc era să se introducă această interdicție în mod expres, să se spună clar: nu ai voie să te căsătorești dacă ești homosexual și nu ai voie să adopți dacă ești un cuplu homosexual. Nu poți spune că te interesează familia, care trebuie să fie compusă din soț, soție și copil, când realitatea este alta în România. Anume că avem o legislație și atât starea de fapt, cât și cea de drept îți arată că există și alte tipuri de familie”.
Conform acestuia, familie presupune, acum, și cea monoparentală, familia extinsă sau familia substitutivă. „Nu poți spune că familia are la bază căsătoria, pentru că este fals. Poți spune invers: căsătoria duce la formarea unei familii, ceea ce este real. Dar o familie este generată și de alte forme de uniuni. Dacă eu iau un copil în plasament, copilul acela intră în familia mea. Să presupunem că eu nu sunt căsătorit, iar acel copil nu este adoptat, el devine, însă, membru de familie. Familie presupune și concubinii, iar acum, conform legii, nici măcar nu este specificat sexul în acest caz”, mai precizează Cristi Danileț.
„Este un demers în legătură cu religia, iar asta mi se pare periculos”
Magistratul Cristi Danileț mai este de părere că, în acest moment, „se pornește de la o discuție despre familie și că, în realitate, se urmărește altceva: interdicția căsătoriilor pentru cuplurile de același sex și adopția. Atât legislația noastră, cât și CEDO admit că o persoană care este homosexuală poate să adopte copilul celuilalt soț. Este un demers în legătură cu religia, iar asta mi se pare periculos, pentru că se încearcă să se impună niște standarde împărtășite de anumite comunități, religii, și altora. Atunci când te gândești la un anumit cult, tu îi respecți regulile, dar nu poți să le impui persoanelor din afara cultului. Pentru că orice cult religios se bazează pe o aderență, pe ceva spiritual, pe o asumare personală. Când membrii unui cult încearcă să impună voința lor și celor care nu sunt membri, mi se pare un amestec al religiei în treburile statului. Lucrurile astea sunt lămurite de la 1600, când marii gânditori au spus clar că statul trebuie să fie separat de biserică, pentru că altfel, se ajunge la conflicte interetnice, la ură, la discriminare, la netoleranță. Este bine să ne amintim valorile raționale și să spunem clar că Biserica își poate face propriile sale reguli, pe care noi putem să le împărtășim, dar nu este firesc ca aceste reguli să le fie impuse altora. Demersul Coliției împreună cu anumite culte religioase folosesc argument religioase, morale, pentru a modifica o lege fundamentală într-un stat. Acest lucru nu este unul rațional.”
Conform judecătorului, existe o serie de confuzii în rândul celor care susțin, acum, schimbarea Constituției. „Oamenii nu cunosc că, în România, există reglementat prin lege faptul că sunt mai multe tipuri de familie și nu ai cum să limitezi familia la un soț, o soție și un copil. Așa numita familie tradițională nu există reglementată. Mulți au fost induși în eroare crezând că, dacă semnează o astfel de inițiativă sau se modifică Constituția, vor dispărea din România homosexualii. În realitate, nu este vorba despre familie, ci strict despre căsătoria între cuplurile de același sex.”
„Nu poți discimina un homosexual față de un heterosexual”
Pe de altă parte, magistratul face referire la necesitatea unor dezbateri publice pe această temă, în care s-ar putea discuta despre decizia Curții Supreme din SUA, din 2015. „Ea face referire la faptul că, în SUA, s-a considerat că însăși Constituția lor, care garantează dreptul la fericire, permite căsătoria cuplurilor de aelași text. Deci nu mai este opțiunea legiuitorilor. Judecătorii lor de la Curtea Supremă, care sunt și judecători constituționali, spun în mod expres: ceea ce stă la baza unei relații de căsătorie între persoane sunt sentimentele și sprijinul reciproc. Nu are legătură cu sexul, cu copiii, cu perpetuarea speciei etc. Ci este sprijinul reciproc, iar asta transcede sexul. Noi nu avem cultura asta, ci că ne căsătorim ca să facem copii.”
Cristi Danileț subliniază și „în ultima vreme, în România, suferim de lipsă de moralitate. Atunci, pentru că oamenii nu mai pot împărtăși în mod voluntar aceleași valori morale, religioase etc, există o tendință de a-i obliga să facă lucrurile morale. E o tendință pe care o observ de ceva vreme în legislația noastră, pentru că se clatină valorile morale și religioase în România din cauză că oamenii nu mai pot fi ținuți laolaltă. Pentru că nu-i mai pot ține în frâu pe oameni, atunci cum să faci asta? Legiferând. Nu poți impune morala prin lege. Așa cum nu poți dicrimina un țigan față de un român, o femeie față de un bărbat, un bogat față de un sărac sau un politician de stânga față de cel de dreapta, la fel nu poți discimina un homosexual față de un heterosexual.
Vă mai recomandăm:
Revizuirea Constituției pentru redefinirea familiei, amânată la Camera Deputaților
Coaliţia pentru Familie îi cere lui Iohannis să clarifice declaraţiile legate de căsătorie
