De același autor
La zece zile de la întâlnirea dintre Toader şi Frans Timmermans, finalizată cu recomandarea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene ca pachetul de legi ale Justiţiei să fie trimis spre consultare Comisiei de la Veneţia, recomandare trecută şi în raportul MCV publicat săptămâna aceasta, oficialii români nu au înaintat Comisiei propunerile legislative. Asta deşi Parlamentul a anunţat că vrea adoptarea legilor Justiţiei în procedură de urgenţă, până la finalul acestei sesiuni parlamentare, așa cum a declarat Liviu Dragnea.
În timp ce atât ministrul Toader, cât şi şeful PSD şi al Camerei Deputaţilor susţin că legile Justiţiei pot fi dezbătute şi chiar adoptate fără avizul Comisiei de la Veneţia, invocând că procedura ar dura prea mult şi ne-ar ţine în loc nejustificat, dar că în funcţie de recomandările Comisiei s-ar putea face, ulterior, schimbări ale legislaţiei, nici ministerul Justiţiei, nici Parlamentul nu se grăbesc să trimită Comisiei de la Veneţia pachetul de legi privind Justiţia asumat de PSD-ALDE.
Pentru a verifica dacă din partea ministerului Justiţiei sau a Parlamentul României a fost transmis acest pachet de legi, „Revista 22” a solicitat, în scris, un răspuns oficial din partea preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio. Răspunsul Comisiei de la Veneţia a venit vineri, 17 noiembrie, şi a fost transmis prin Jaime Rodríguez Murphy, ofiţer de presă în cadrul Consiliului Europei. În răspuns se precizează: „Comisia de la Veneţia nu a primit o solicitare de aviz”. Aşadar, experţilor străini nu li s-a cerut oficial, până acum, punctul de vedere pe legile Justiţiei, neprimind proiectul cu propuneri legislative din partea ministrului Tudorel Toader.
În 14 noiembrie, „Revista 22” i-a adresat o solicitare oficială şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, pentru a obține mai multe informaţii referitoare la întâlnirea din 7 noiembrie, de la Bruxelles, pe care a avut-o cu ministrul Tudorel Toader. La o zi de la trimiterea acestei solicitări, de la cabinetului lui Frans Timmermans ni s-a transmis oficial, printre altele, că prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a reamintit, în discuţia cu Toader, „importanţa consultării ample cu toate părţile interesate” şi „necesitatea trimiterii legilor Justiţiei Comisiei de la Veneţia pentru a i se solicita opinia”, înainte de adoptarea noilor legi.
În 8 noiembrie, ministrul Toader declara că, în timpul întrevederii cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, „o temă sensibilă discutată a fost aceea privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Avem MCV-ul, avem cele 12 recomandări. (...) Recomandarea numărul 1 spune că trebuie să găsim o modalitate transparentă, robustă de numire a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin consultarea Comisiei de la Veneţia. Ştiţi că am redactat la nivelul ministerului Justiţiei un draft de solicitare de aviz, care se află în momentul acesta la comisia specială (comisa din Parlament condusă de Florin Iordache, care a propus proiectele privind justiţia, asumate ca iniţiative legislative de către PSD-ALDE – n.a.). Discuţia cu Timmermans referitoare la avizul Comisiei de la Veneţia are în vedere această primă recomandare, aviz privind procedura de numire a procurorilor de rang înalt”.
Proiectul din Parlament privind legile Justiţiei, care a primit aviz consultativ negativ din partea CSM, în 9 noiembrie, menţine şeful statului în procedura de numire a procurorilor şefi, nu însă şi în cea de revocare, aşa cum este acum. Revocarea procurorilor şefi, conform ultimelor propuneri, ar trebui să fie făcută de CSM, la propunerea ministrului Justiţiei sau prin autosesizarea CSM. O altă diferenţă faţă de legislaţia actuală este că şeful statului are dreptul să refuze doar o singură dată propunerile de numire a procurorilor şefi.
Pe de altă parte, Tudorel Toader a anunțat, miercuri, că ministerul Justiției a transmis Parlamentului, pe 60 de pagini, o serie de amendamente la proiectul privind legile Justiției și că Ministerul și-a „menținut soluțiile pe care inițial le-am propus și pe care le-am prezentat aici în fața dumneavoastră (în Parlament)”, inclusiv cea privind excluderea completă a președintelui din procedura de numire/revocare a procurorilor șefi. Conform proiectului prezentat de Toader, pe care nu și l-a mai asumat, însă, în Parlament, ministrul Justiției selecta candidaturile pentru funcțiile de conducere ale parchetelor și înainta CSM cel puțin două propuneri de numire. Consiliul Superior al Magistraturii, însă, putea „refuza motivat, o singură dată, numirea în funcțiile de conducere, făcând publice motivele refuzului.” Astfel, puterea cea mai mare în cazul numirii procurorilor șefi, ai adjuncților lor și ai procurorilor șefi de secție de la DNA, DIICOT, Parchetul General rămânea în mâna ministrului Justiției, personaj subordonat politic, fiind pus în funcție de un partid sau de o coaliție aflată la guvernare.
Declaraţiile ministrului Tudorel Toader şi ale liderilor PSD pe subiectul privind legile Justiției sunt dintre cele mai abile. Dacă în faţa oficialilor de la Bruxelles se angajează să respecte recomandările din întâlnirile directe cu aceştia, dar mai ales pe cele trecute în raportul MCV (inclusiv consultarea Comisiei de la Veneţia în privinţa numirii procurorilor-şefi, așa cum se arată într-o recomandare din ultimul raport MCV: „Punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneția”), în faţa românilor se invocă lipsa de timp pentru a mai aştepta opinia Comisiei.
În 25 octombrie, invitat la Antena 3, ministrul Tudorel Toader susținea: „O întrebare este de ce proiectul a plecat de la Ministerul Justiţiei direct în Parlament şi s-a dus la Guvern? Vom vorbi despre numirea procurorilor de rang înalt, ce necesită consultarea Comisiei de la Veneţia. De la Guvern proiectul nu putea să plece fără avizul Comisiei. De la comisia din Parlament, discuţia poate începe. În acest timp, vine avizul Comisiei, se reia dezbaterea şi astfel amânăm o ţinere pe loc a pachetului modificărilor (...) Comisia dă recomandări. Acestea au puterea lor, venită de la cea mai înaltă autoritate în materiesusținea de constituţionalitate. Toţi ne îndreptăm spre aceleaşi standarde. Chiar dacă nu au putere juridică aceste avize, toată lumea ţine cont de ele”.
Tot în 25 octombrie, și tot la Antena 3, Liviu Dragnea declara: „Noi vrem ca, în această sesiune parlamentară, aceste legi să fie adoptate, cu precizarea că am văzut discuţii astăzi despre solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneţia pentru această procedură. Pentru mine, nu mi se pare important. Noi ducem legile până la capăt la adoptare. Ce spune Comisia de la Veneţia, că spune în decembrie, că spune în ianuarie, putem să facem după aia o completare la lege, dar nu stăm cu toate legile Justiţiei până când ne spune Comisia de la Veneţia că trebuie să numească X sau Y”.
Fie că vorbesc cu partenerii externi din UE, fie că o fac în țară, minciuna propagată de PSD în problema legilor Justiției este aceeaşi: ministerul Justiției nu a transmis, până acum, Comisiei de la Veneţia nicio solicitare de aviz pe legile justiţiei, astfel că, în mod logic, Comisia nici nu se poate pronunța pe acest subiect.
