Pe aceeași temă
Una dintre intrebarile care se ridica dupa decizia CCR este daca urmeaza sa ajunga in parlament astfel incit sa fie modificat articolul din CP in acord cu conditionarea impusa de CCR sau daca nu este necesr acest lucru, raminind la latitudinea judecatorilor si procurorilor sa o interpreteze. Opiniile sunt impartite, judecatorii CCR lasa sa s inteleaga ca este vorba de interpretare, politicienii ca este obligatoriu ca modificarea sa fie operata de parlament.
Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru Mediafax unul dintre judecătorii Curtii Constitutionale: ''Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori.''
Judecatorul Petre Lăzăroiu a declarat ca o persoana care este cercetata in prezent poate invoca decizia CCR "daca din propriul dosar aceasta indeplinire in mod defectuos nu e cu incalcarea legii". Lazaroiu sustine ca urmeaza ca ” judecatorul sa-si faca datoria si sa aprecieze in ce masura legea a fost incalcata".
El a precizat ca decizia a fost adoptata unanimitate de vot, dupa ce au fost studiate "toate variantele": "Nu se poate spune ca am dat asa o decizie pe picior, ca ne-a spus nu stiu cine in spatiul public cum sa o dam", a subliniat el.
Minuta CCR de miercuri:
"Cu unanimitate de voturi,
Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".
Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.
Definitiva si obligatorie."
Un specialist în Drept Penal, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru România Liberă " Nici o lege penală mai favorabilă NU se poate aplica DOAR pentru viitor deoarece funcționează principiul legii mai favorabile și pentru trecut. E principiu de drept consfințit și de Curtea Europeană. Vor scăpa toți de această infracțiune".
Specialistul mai spune că "sintagma <> nu acoperă toate situațiile în care atribuțiile încălcate sunt prevăzute în OUG-uri, hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine ale ministrului. S-a creat haos, iar până la motivarea deciziei CCR, nu se poate evalua impactul" .
***
Curtea Constitutionala a decis, miercuri, 15 iunie, asupra constitutionalitatii articolului din Codul penal privind abuzul in serviciu ca urmare a sesizarii facute de fosta sefa DIICOT, Alina Bica. O zi cruciala daca ne uitam la ferocitatea luptei care se da pe acest subiect.
Cine e doamna Bica nici nu mai are rost sa rememoram, asa cum nu mai are rost sa le facem portretul celorlalti sute de inculpati care sunt invinuiti de abuz in serviciu. Vocalizele lor au umplut spatiul public.
Virf de lance in campania impotriva abuzului in serviciu este Traian Basescu, strins secondat de Elena Udrea si Calin Popescu Tariceanu. In ultima perioada, Basescu a atacat-o pe Laura Codruta Kovesi in termeni extremi de agresivi. Nu e singurul.
Miercuri va fi o zi importanta. Chiar cruciala daca ne uitam la ferocitatea luptei care se da pe acest subiect.
Ce vor contestatarii si pozitia ICCJ
In fapt, Alina Bica, trimisa in judecata in dosarul de coruptie ANRP si care a participat la redactarea Codului penal din calitatea de secretar de stat la MJ, presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu, acuza ca art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au formulari vagi si sunt lipsite de claritatea necesara pentru ca un functonar public sa-si regleze comportamentul astfel incit sa nu riste sa cada sub incidenta legii penale.
Alina Bica sustine că modul de redactare a acestor texte conduce "la o incertitudine cu privire la existenţa sau nu a abuzului în serviciu în funcţie de modalitatea de interpretare a unor norme de către procuror sau de către judecător".
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis în 1 februarie 2016 cererea formulată de Alina Bica în dosarul ANRP şi a sesizat Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a celor două dispoziţii.
Din punctul său de vedere, "Înalta Curte apreciază că dispoziţiile (...) respectă exigenţele constituţionale referitoare la claritatea legii, respectiv întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate şi accesibilitate, nefiind contrare dispoziţiilor din Constituţie şi nici prevederilor care reglementează dreptul la un proces echitabil".
Judecătorii au arătat că "formularea largă este utilizată pentru a acoperi orice încălcare a atribuţiilor de serviciu prevăzute de legi, regulamente, fişe ale postului" şi că "textul permite oricărui destinatar să-şi regleze comportamentul prin raportare la atribuţiile sale concrete de serviciu".
Avertismentele lui Kovesi si Pruna
In ultima saptamina sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a iesit public in mai multe interviuri cu avertismente dure legate de consecintele dezincriminarii abuzului in serviciu. Cel mai grav semnal de alarma tras de Kovesi la finele saptaminii trecute se refera la o posibila incetare a luptei anticoruptie, din moment ce 42% din activitatea DNA o reprezinta dosarele care au ca obiect infractiunea de abuz in serviciu. ”Nu va fi doar o limitare a competentei procurorilor, va fi o incetare a luptei anticoruptie in Romania", a declarat Kovesi intr-un inerviu pentru News.ro.
"In acest moment noi avem in lucru 865 de dosare privind fraude in achizitii publice si, in general, in aceste dosare sunt infractiuni de abuz in serviciu. Cetatenii trebuie sa fie ingrijorati cand avem peste 800 de dosare de achizitii publice cu prejudicii de milioane de euro si sa nu avem posibilitatea de a le mai investiga", sustine sefa DNA.
Tot Kovesi a explicat ca abuzul in serviciu nu inseamna o eroare banala sau o mica greseala: "Abuzul in serviciu inseamna sa nu-ti indeplinesti atributiile de serviciu in mod intentionat. In urma acestei actiuni se pot produce doua efecte: un prejudiciu in bugetul public si obtinerea unui folos necuvenit. (...) Daca abuzul in serviciu dispare din legislatia noastra...toate aceste prejudicii nu vor mai putea fi recuperate. (...) Sunt foarte multe state care au aceasta infractiune prevazuta in legislatia lor".
Nu este primul oara cind sefa DNA isi arata ingrijorea fata de diferite decizii- fie politice, ale parlamentului, fie ale Curtii Constitutionale-, care ar putea subrezi lupta anticoruptie. Ultima situatie a fost cea referitoare la decizia CCR privind interceptarile, ale carei efecte nu sunt deocamdata pe deplin cuantificate, dar parca niciodata Kovesi nu a tinut sa puncteze cu mai multa fermitate pe un subiect.
La rindul ei, ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a dat un interviu la Europa FM in care a atas atentia ca daca CCR declara neconstitutionale textele referitoare la abuzul in serviciu ”toate dosarele care s-au instrumentat vor inceta”, iar ”efectul imediat care nu mai poate fi corectat este încetarea urmăririi penale în acele dosare”. Adica, ministrul spune indirect ca nu va putea da o Ordonanta de urgenta, asa cum s-a intimplat in cazul interceptarilor.
Basescu, atacuri la foc automat impotriva lui Kovesi
Fostul președinte Traian Băsescu a declansat o campanie agresiva si grobiana impotriva sefei DNA, pledind in favoarea admiterii de catre CCR a sesizarii Alinei Bica. Motivatiile lui Basescu sunt transparente daca ne gindim la increngatura de conivente nu tocmai onorabile cu Udrea si Bica, ambele acuzate de abuz in serviciu. In tot cazul, Basescu si Udrea sunt cei mai vocali contestatari ai acestor prevederi din CP si o ataca neobositi pe Kovesi. „Este o afirmație propagandistică și mincinoasă. E dincolo de orice limită să faci asemenea observații sau să încerci să intimidezi Curtea Constituțională spunând că se închid 865 de dosare. (...) Ca să fie abuz in serviciu, trebuie să fie intenție, trebuie să fie încălcarea legii, trebuie să fie folos necuvenit. Dacă astea 865 de dosare de care spune doamna Kovesi au în interiorul lor intenție, încalcarea legii și folos necuvenit este abuz in serviciu.”, spunea Basescu la Romania TV, postul detinut de fostul sau adversar Sebastian Ghita, acuzat la rindul sau de coruptie.
Traian Basescu si-a intetit atacurile pe masura ce se apropie decizia CCR, fiind prezent o data la doua zile la cite o televiziune in incercarea e a baga pe gitul romanilor propriul punct de vedere.
Cit despre Elena Udrea, rafuiala ei cu Kovesi dateaza de peste un an, mai exact din momentul in care a fost pusa sub acuzare de DNA. Ea sustine ca a fost ”arestata la ordinul Codrutei Kovesi si ca multe dosare DNA sunt facute la ordin. ”Dacă i se năzare DNA-ului să îi facă cuiva dosar penal, sigur va face. Acest sistem e reprezentat de către SRI şi de către doamna Kovesi de la DNA. Procurorii execută ordine”.
Deranj mare se pare ca provoaca si faptul ca presedintele Iohannis a numit-o pe Livia Stanciu, sefa IICJ, al cafei mandat expira in 13 iulie, judecator la CCR.
Augustin Zegrean: In 12 state din Europa nu se face inchisoare pentru abuz in serviciu
Intr-un interviu pentru News.ro, acordat marti, cu doar o zi inainte de decizia CCR, Augustin Zerean, al carui mandat expira luna viitoare, s-a antepronuntat. El sustine ca exista mai multe state in Europa in care nu se face inchisoare pentru abuz in serviciu decit cele in care se face.
Surse din CCR sustin ca Zegrean s-a pronuntat la precedentul termen in favoarea dezincriminarii abuzului in serviciu.
Zegrean arata acum ca ar fi 12 state in care se face inchisoare pentru abuz in serviciu, indicand Germania, Franta, Italia si Spania, in timp ce in Islanda nu se face inchisoare deloc.
Zegrean mai spune in acest interviu, ca trebuie sa avem ”incredere in functionari”, deoarece din cauza hatisului legislativ, cu 40.000 de acte normative in vigoare, nu-i greu sa gresesti.
UNJR sare la Kovesi
Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a solicitat public procurorului sef al DNA sa inceteze ”presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu".
"Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania solicita public procurorului sef DNA, Laura Codruta Kovesi, precum si liderilor de opinie, sa inceteze presiunile asupra Curtii Constitutionale inaintea pronuntarii cu privire la constitutionalitatea abuzului in serviciu, reglementat de Legea 78/2000", transmite UNJR, intr-un comunicat de presa.
Judecatorii sustin ca declaratiile Laurei Codruta, potrivit carora "o decizie a CCR in privinta abuzului in serviciu intr-un alt sens decat cel sustinut de DNA ar fi "o incetare a luptei anticoruptie in Romania" si "un semnal pe care statul roman il da: <>", reprezinta o forma de presiune asupra Curtii Constitutionale care e neconforma cu statutul de magistrat si principiul separatiei puterilor in stat".
Dialogul surzilor
De fapt, Traian Basescu sustine ca trebuie aplicata ad litteram Conventia ONU ( de la Merida), ratificata de Romania de Romania in 2004. Mai sustine, asa cum am vazut ”ca să fie abuz in serviciu, trebuie să fie intenție, trebuie să fie încălcarea legii, trebuie să fie folos necuvenit”. E adevarat, legea romaneasca nu contine obligativitatea intrunirii acestor trei conditii si cred ca nici n-ar trebui. Pentru ca s-ar putea ajunge la situatii in care procurorii sa nu poata, de exemplu, dovedi folosul necuvenit, dar sa dovedeasca incalcarea legii cu intentie, ceea ce nu ar trebui sa ramina nesanctionat.
Asa cum a precizat jurnalistul Liviu Avram in articolul ” O polemica, sper, cordiala cu Traian Basescu, despre abuzul in serviciu”, ”legislatia romaneasca reglementeaza mai aspru abuzul in serviciu decit o ecomanda Conventia de la Merida. Inseamna asta ca statul roman a incalcat Conventia internationala, fapt inerzis de Constitutie?
Răspunsul ni-l dă tot Convenţia de la Merida, mai spre final, la articolul 65: ”Fiecare stat parte poate lua măsurile necesare mai stricte sau mai severe decât cele prevăzute prin prezenta convenţie în scopul de a preveni şi de a combate corupţia”. Ceea ce statul roman a şi făcut”.
Potrivit site-ului CCR, in mai multe dosare s-a ridicat exceptia privind atat dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca ”fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica”.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, ”daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani”.
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2019/07/Ursula von der Leyen.jpg)
![articles[0].title](https://revista22.ro/storage/storage/media/2025/01/Trump.jfif)
Comentarii 9
Vicentio B. - 06-17-2016
AJUNGE SAU NU MODIFICAREA IN PARLAMENT? este intrebarea – realmente CRUCIALA pentru Romania - formulata de Andreea Pora, la care eu am raspuns in forma de mai sus pct. 3 (GMT 21: 32, 15.06.2016) dar am OMIS – evident fara intentie – realitatea incontestabila si anume ca cel numit Legiuitorul (Parlamentul) este definitoriu DOMINAT de LIPSA – BUNEI - CREDINTE. [Bona fide (lat) – Treu und Glauben (germ)] BUNA - CREDINTA , este este un concept juridic, fundamentat, dupa cum se stie, de juristul din Roma antica Marcus Tullius Cicero, concept definit fireste in diverse moduri in doctrinele moderne de drept, dar care in esenta reprezinta “o convingere intima a unei persoane in sensul ca, ceea ce face este bine, conform legii, adica cu sinceritate, cinste, onestitate”. Se poate sustine ca elementele definitorii ale bunei-credințe reprezinta valorile juridice corespunzătoare valorilor morale ale onestității. In vechiul Cod civil românesc, buna-credinta era definita ca fiind "credința posesorului ca, cel de la care a dobandit imobilul avea toate insușirile cerute de lege spre a-i putea transmite proprietatea" Noul Cod civil prevede ca: (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. (2) Buna-credință se prezumă până la proba contrară. Codul Civil din Germania (citat): “Der Schuldner ist verpflichtet, die Leistung so zu bewirken, wie Treu und Glauben mit Rücksicht auf die Verkehrssitte es erfordern.“, adica in limba romana „ Debitorul este obligat sa-si realizeze obligatiile asa cum solicita buna-credinta cu atentie fata de ordinea publica/bunele moravuri” Se constata ca ambele prevederi din Lege/ Codurile Civile sunt similare si face referiri realmente generale, care cuprind insa TOATE persoanele – indiferent de meserie – tocmai pentru a vea intinderea necesara aplicabilitatii acestora. Avand in vedere ca buna-credinta se PREZUMA, rezulta implicit ca, sarcina probei opuse, adica a existentei relei-credinte, revine celui, care afirma existența ei, in speta (aici) mie. In acest context ma explic facand referire la PERSOANE cunoscute, sens in care preiau informatiile certe oferite de Revista 22, care la randul ei a citat formularile emise in spatial public de catre: Ioan Chelaru senator PSD “Parlamentul trebuie sa modifice urgent infractiunea de abuz in serviciu. “. Chelaru, ca membru al Comisiei juridice, a declarat pentru Mediafax ca decizia CCR ”deschide poarta unei redefiniri urgente a infracţiunii” de abuz in serviciu care ar trebui facuta de Parlament nu de Guvern. El a precizat ca pana in prezent definitia acestei infractiuni a fost extrem de generala, dand nastere la abuzuri prin interpretarea extensiva a articolului din Codul Penal.” Traian Basescu „Acum este rândul Parlamentului să introducă în articolul 297 din Codul Penal tot conţinutul articolului 19 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, care dă triada abuzului în serviciu, adică, să fie cu intenţie, prin încălcarea legii şi prin obţinere de foloase necuvenite”, "Sunt convins că definiţia din Noul Cod Penal, care se referă la neîndeplinirea sau îndeplinirea “defectuoasă“ a atribuţiunilor de serviciu, este incorectă. Termenul “defectuos” este mult prea larg şi imprecis pentru a trimite oamenii în puşcărie pentru 7 ani. “ Elena Udrea “Parlamentul trebuie sa corecteze legislatia penala. CCR s-a pronuntat in cazul abuzului in serviciu, considerand neconstitutionala sintagma "indeplinire defectuoasa a atributiilor". Acum este treaba Parlamentului sa corecteze in legislatia penala textul abuzului in serviciu. Parlamentul nu poate sa astepte sa fie scoase castanele din foc, aruncate chiar de catre parlamentari!!!, cu mana Curtii Constitutionale." ADEVARUL STRICT JURIDIC: In comentariul meu anterior, identificabil prin (GMT 21: 32, 15.06.2016) am afirmat “ DECIZIA CCR, asa cum apare in textul de mai sus, NU contine cerinta / obligatia in reformularea art. 297 alin. (1) CP, realitate confirmata prin formularea obligatorie a CCR : ‘Definitiva si obligatorie.’ ! Aceasta formulare este confirmata de LAURA STEFAN “Nu e nevoie de actiunea Parlamentului. CCR a lamurit ce inseamna 'in mod defectuos' si aceasta interpretare va fi avuta in vedere de instantele de judecata in toate dosarele care sunt in fata lor. Odata ce CCR a dat o interpretare, nu mai poti sa vii sa dai o alta.” Deci, se poate constata ca, desi Decizia CCR este ‘Definitiva si obligatorie.’, cei mentionati mai sus, fac referiri imperative “Parlamentul trebuie sa modifice urgent infractiunea de abuz in serviciu. “, se gasesc in pozitia de REA – CREDINTA, deorece NU doresc respectarea Deciziilor CCR. In pozitie de REA – CREDINTA se geaseste si comentatorul “MIHAI 2” care efectiv, in mod inacceptabil, PERSIFLEZA agresiv/zeflemist CCR, desi, imi reamintesc cu siguranta, ca acesta se declarase anterior, tot pe aceasta pagina ca „ramane loial Curtii Constitutionale”! „Loialitatea” fiind etalata acum prin formularea „MASACRU pe toata linia.”, context in care, ca deobicei, ma explic: 1. MASACRU – se refera la „acțiune sangeroasa indreptata de obicei impotriva unei multimi fara aparare; omor (in masa), macel, carnaj. – din fr. massacre.” . Se poate constata ca „MIHAI 2”, NU a folosit NICI macar ghilimelele de rigoare, din contra precizeaza „Mai intai este masacrata linba romana” ! Cum se poate masacra LIMBA ROMANA de catre toti cei 9 (noua) Judecatori ai CCR, este o INEPTIE ca sa nu spun ABJECTIE. 2 Pentru a „explica” ceea ce a numit „masacrul limbii romane” EL (”MIHAI 2”) preia din Decizia CCR (citat): „prin sintagma INDEPLINESTE IN MOD DEFECTUOS din cuprinsul acestora se intelege INDEPLINESTE PRIN INCALCAREA LEGII” – adica OMITAND, evident cu INTENTIE, deci cu REA- CREDINTA, in ce context se afla aceasta sintagma si anume continutul art. 297 alin (1) CP, care spune (citez) “ Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare...” Prin aceasta efectiva segmentare intentionata, ”MIHAI 2”, construieste INEPTIILE urmatoare: 3. „Exista multe feluri de a incalca legea , si multe verbe care definesc incalcarea - A COMITE, A SAVARSI, A NU RESPCTA, A NU APLICA etc. Toate aceste verbe au fost aruncate la gunoi, CCR considerând ca incalcarea legi se poate si INDEPLINI.” – Cum se pot folosi alte verbe, cand CCR face referire precisa la sintagma din insasi textul art. 297 alin. (1) CP. ? – Deci INEPTIE clara ! Pe aceasta este construita formularea AROGANTA / ZEFLEMISTA (citez): “Carevasazica - sefu, azi am INDEPLINIT doua violuri si 4 spagi, iar maine cred ca mai INDEPLINESC un furt de dude si trei traficuri de influenta.” 4. “MIHAI 2” afirma mai departe (citez): “Ca de obicei armatelor de juristi profesionisti si amatori le-a scapat o chestie dinaia de anul I de facultate - ca vorba LEGE are doua semnificatii A) Legea ca reglementare adoptata de Parlament sau echivalenta - de exemplu Ordonanta de urgenta si B) orice reglementare - adica si Hotarari de Guvern , Ordine de ministru etc . Chiar si ne juristii stiu ca in Romania nu prea exista LEGE adoptata de Parlament care sa functioneze fara un set de norme metoologice , normative bla bla.” Din aceste afirmatii se distinge afirmatia “ca vorba LEGE are doua semnificatii”. “MIHAI2” considera LEGEA o “vorba”, cee ace este realmente o INEPTIE, deoarece “LEGE” in cazul de fata inseamna precis “Norma cu caracter obligatoriu, stabilita si aparata de puterea de stat.” , deci NU poate fi o “vorba” (nici macar in vant), CI este o “NOTIUNE” , adica, “forma logica fundamental a gandirii omenesti care reflecta caracterele generale, esentiale si necesare ale unei clase de obiecte; concept. “ (vine din fr. notion, lat. notio, -onis.) Asa se explica de ce/cum “MIHAI 2” inca NU a aflat ca “Sine notionis rerum non licebat”, adica „fara cunoasterea lucrurilor nu putem trai.” 5. „MIHAI 2” - OMITE – evident cu intentie, sau poate inca NU a aflat – ceea ce este INADMISIBIL - de realitatea ca, Legile sunt impartite in categori, si NU dupa semnificatii, adica in legi organice si legi ordinare. Speta de fata priveste precis art. 297 alin. (1) Codul Penal – deci Lege Organica – care a intrat in competenta CCR, tocmai pentru faptul ca initiatorii au apelat/folosit procedura „ ridicarea exceptiei de necostututionalitate” ! 6. Ceea ce ”MIHAI 2” doreste – evident cu intentie – sa numeasca „norme metoologice” , este O INEPTIE, deoarece Codul Penal are aferent Codul de Procedura Penala, si NU “norme metoologice” de aplicare ! 7. Afirmatia „MIHAI 2”, precum ca (il citez): „De exempl Bica nu a incalcat legea retocedarilor ci regulamentul de distribuire a malaiului catre expropiati.” – este O INEPTIE , deoarece exceptia de neconstitutionalitatea NU a fost invocate numai de aceasta, iar ABUZUL IN SERVICIU ca separate articol din Codul Penal, in mod evident, NU poate fi diferentiat pe categorii de salariati ai Statului. 8. Iata deci cum comentariul “MIHAI 2“ format din 243 cuvinte, 1.161 caractere, incheiat cu afirmatia in format concluzie (citez): “Au invins , si nici macar ei nu isi cunosc amploarea succesului.” se bazeaza pe cumulul de premise, recte INEPTII, tocmai pentru a PERSIFLA CCR . (GMT 23:17, 16.06.2016)
RăspundeVicentio B. - 06-16-2016
Articolul de mai sus se modifica in functie de declaratii privind tema in sine dar si fata de Decizia CCR de azi 15. Iunie 2016, ceea ce este, in opinia mea, absolut in ordine. Aceasta realitate induce insa noi comentarii lamuritoare bazate EXCLUSIV, pe continut de Lege, in speta CP in vigoare. Astfel: 1. Formularile celui numit "Un specialist în Drept Penal, care a dorit să-și păstreze anonimatul, a declarat pentru România Liberă Nici o lege penală mai favorabilă NU se poate aplica DOAR pentru viitor deoarece funcționează principiul legii mai favorabile și pentru trecut. E principiu de drept consfințit și de Curtea Europeană. Vor scăpa toți de această infracțiune", sunt, fata de continutul Deciziei CCR, total "pe langa", ca sa NU spun ridicole. Motivul este simplu si anume ca, in situatia de fata Decia CCR - se vede cu "ochiul liber" - NU a generat dezincriminarea si nici MODIFICAREA art. 297 alin. (1) C P , CI a facut numai precizarea acestuia, cu referire la "indeplineste in mod defectuos" din cuprins, se intelege "indeplineste prin incalcarea legii". Deci NU este vorba de asa numita "Aplicarea legii penale de dezincriminare" ! NUMAI in cazul in care CCR ar fi declarat art. 297 alin (1) ca fiind neconstitutional, atunci ar fi intervenit art. 4 din acelasi Cod care spune clar " Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează prin intrarea în vigoare a legii noi." . Deci concluzia specialistului " Vor scăpa toți de această infracțiune", bazata, evident, pe premize neadevarate este total FALSA ! Situatie GRAVA pentru un asa numit “SPECIALIST” ! 2. Specialistul mai spune că "sintagma nu acoperă toate situațiile în care atribuțiile încălcate sunt prevăzute în OUG-uri, hotărâri de Guvern, regulamente sau ordine ale ministrului. S-a creat haos, iar până la motivarea deciziei CCR, nu se poate evalua impactul" . Afirmatiile sunt FALSE ! “Specialistul” a UITAT ca OUG-urile, Hotararile de Guvern, Regilamentele sau Ordine ale Ministrului, apartin a cee ace se numeste generic LEGE ! Ca atare formularea in format CONCLUZIE “S-a creat haos, iar până la motivarea deciziei CCR, nu se poate evalua impactul “, este FALSA ! 3. Formularea interogativa “Ajunge sau nu modificarea in Parlament? “, NU se stie CUI anume este adresata, mai ales ca este realmente NEJUSTIFICATA ! Motivele sunt simple: DECIZIA CCR, asa cum apare in textul de mai sus, NU contine cerinta / obligatia in reformularea art. 297 alin. (1) CP, realitate confirmata prin formularea obligatorie a CCR : “Definitiva si obligatorie." ! (GMT 21: 32, 15.06.2016)
RăspundeMIHAI 2 - 06-15-2016
MASACRU pe toata linia. * Mai intai este masacrata limba romana.// prin sintagma INDEPLINESTE IN MOD DEFECTUOS din cuprinsul acestora se intelege INEPLINESTE PRIN INCALCAREA LEGII // Indeplineste ? Exista multe feluri de a incalca legea , si multe verbe care definesc incalcarea - A COMITE, A SAVARSI, A NU RESPCTA, A NU APLICA etc Toate aceste verbe au fost aruncate la gunoi , CCR considerând ca incalcarea legi se poate si INDEPLINI. Carevasazica - sefu, azi am INDEPLINIT doua violuri si 4 spagi , iar maine cred ca mai INDEPLINESC un furt de dude si trei traficuri de influenta. * Ca de obicei armatelor de juristi profesionisti si amatori le-a scapat o chestie dinaia de anul I de facultate - ca vorba LEGE are doua semnificatii A) Legea ca reglementare adoptata de Parlament sau echivalenta - de exemplu Ordonanta de urgenta si B) orice reglementare - adica si Hotarari de Guvern , Ordine de ministru etc . Chiar si ne juristii stiu ca in Romania nu prea exista LEGE adoptata de Parlament care sa functioneze fara un set de norme metoologice , normative bla bla. Chestia e ca CCR se refera la LEGEA - LEGE adoptata de Parlament , iar infractorul cu guler alb, atunci când o comite , de regula incalaca Norma metodologica. De exempl Bica nu a incalcat legea retocedarilor ci regulamentul de distribuire a malaiului catre expropiati. Au invins , si nici macar ei nu isi cunosc amploarea succesului.
RăspundeVicentio B. - 06-15-2016
DECIZIA CCR, asa cum rezulta din completarea de mai sus, realizata de Andrea Pora, confirma afirmatiile mele de mai jos, scrise INANTE de aceasta decizie (citat): "Adica, in esenta/ substanta juridica necesara, este realmente rolul efectiv al Judecatorului in materie penala de a analiza si stabili VINOVATIA, deci implicit INTENTIA, CULPA, INTENTIA DEPASITA ! Ca atare, in opinia mea, este DIFICIL / GREU pentru CCR, in a considera art. 297 CP ca fiind neconstitutional. Cel mult poate pretinde Legiuitorului, evident intr-un anumit timp rezonabil, care sa NU produca seisme in actualele dosare aflate la DNA, sa stabileasca formulari mai precise, in situatia in care se apreciaza ca actuala formulare este lacunara. (GMT 13:16, 15.06.2016)
RăspundeFLORIAN D. MIREA - 06-15-2016
Basescu a redevenit ceea ce a fost candva, un fesenist de nadejde. Daca ar mai fi avut dreptul si la al treilea mandat prezidential, desigur ca ar fi jucat, cu aceeasi viclenie si ipocrizie, rolul de "aparator" al statului de drept. Acum se intelege mai bine de ce a condus cum a condus Romania, jucand mereu la doua capete. De ce coruptia a crescut in cei zece ani demandat prezidential, in loc sa scada. De ce Romania anului 2016 are multa oligarhie si mult mai putina democratie. De ce meritocratia este o utopie si impostura face legea. Daca dupa 2014 tacea, leu al justitiei ramanea. Dar, deh, teschereaua buzunarului pretuieste la el mult mai mult decat orice considerent legat de Binele Public. Fesenist a fost, fesenist a ramas!
RăspundeVicentio B. - 06-15-2016
Cu siguranta cartea de vizita "??????" reprezinta o PERSIFLARE a Revsitei 22 si a cititorilor/comentatorilor. Am constatat ca va preocupa "sondajele de opinie " ale altora, punand intrebarile generate de propri neuroni "sistem VVP". Verificati-va cunostintele privind Constitutia Romaniei, in special art. 29 alin. (2) si art. 30 alin. (6) si comunicati deschis la ce , eventuala, concluzie ati ajuns ! Este ceva neclar ? (GMT 9:43, 15.06.2016)
RăspundeBASCA - 06-15-2016
Pentru ca CCR stie ce face iar domnul Zegrean nu vede niciun pericol in dezincriminarea asta,decizia va bucura pe multi,dar degeaba,dosarele vor merge inainte.
RăspundeVicentio B. - 06-15-2016
Stimata Doamna Andreea Pora, fata de articolul Dvs., imi permit a -mi prezenta comentariul de fata si anume: I. DE CE scrieti un asemenea articol, privind o situatie realmente "CRUCIALA " pentru Romania asa de TARZIU, adica exact cu o zi inainte de planificata Decizie a CCR ? II. Am remarcat cu mare REGRET, chiar revolta faptul cert si anume ca, Ex- Presedintele Traian Basescu a preluat - fara rezerve - de la deputata/ jurista Elena Udrea afirmatia ca , "ABUZUL IN SERVICIU" , ca infractiune, NU se regaseste nicaeri in Legislatia Penala a unei Tari din Europa, ceea ce este realmente FALS ! Dupa care, tot Traian Basescu, a schimbat substanta venind cu precizarea ca " nicaieri nu se regaseste 'Abuzul in Serviciu" ca fiind incriminat drept infractiune de coruptie", ceea ce este din nou FALS ! III. La 23.05.2016 v-am transmis prin E- Mail faptul ca Legislatia Penala din Germania, Austria, Elvetia, contine infractiunea de Abuz in Serviciu” iar formularea din art. 297 CP Roman, este realmente SIMILARA prevederilor din legislatia Tarilor mentionate, deci NU poate fi NECONSTITUTIONAL ! Ca atare, extrem de dorita necostitutionalitate a acestui articol este efectiv FORTATA, ca sa nu afirm reala speculatie de interese." IV. Referirea care o faceti la Traian Basescu, este corecta deoarece acesta “a descoperit” recent (citat) “Ca să fie abuz in serviciu, trebuie să fie intenție, trebuie să fie încălcarea legii, trebuie să fie folos necuvenit.”, dar “descoperirea” sa este extrem de BIZARA /RIDICOLA, deoarece EL (Traian Basescu ) omite si anume - CU INTENTIE – mai multe articole din Codul Penal si anume: * art. 1 CP “Legalitatea incriminarii”, care stipuleaza clar la alin. (1) ca “ Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni”, iar * art 2 Legalitatea sancţiunilor de drept penal alin. (1) stipuleaza deasemeni clar. “Legea penală prevede pedepsele aplicabile si masurile educative ce se pot lua fata de persoanele care au savarsit infractiuni, precum si masurile de siguranta ce se pot lua fata de persoanele care au comis fapte prevazute de legea penala. Deasemeni s-a OMIS * art. 16 Vinovăţia (1) Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală. (2) Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită. (3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, producerea urmărind lui prin săvârşirea acelei fapte; b) prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui. (4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul: a) prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce; b) nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă. (5) Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată produce un rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului. (6) Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres.” Adica, in esenta/ substanta juridica necesara, este realmente rolul efectiv al Judecatorului in materie penala de a analiza si stabili VINOVATIA, deci implicit INTENTIA, CULPA, INTENTIA DEPASITA ! Ca atare, in opinia mea, este DIFICIL / GREU pentru CCR, in a considera art. 297 CP ca fiind neconstitutional. Cel mult poate pretinde Legiuitorului, evident intr-un anumit timp rezonabil, care sa NU produca seisme in actualele dosare aflate la DNA, sa stabileasca formulari mai precise, in situatia in care se apreciaza ca actuala formulare este lacunara. (GMT 1:22, 15.06.2016)
Răspunde?????? - 06-14-2016
Considerati ca e ceva de dezincriminat in cazurile de infractiuni ?
Răspunde