Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Criza imunoglobulinelor: un episod accidental sau o boală de sistem?
2017-12-12
2
Sănătatea românească se află în derivă. Fenomenul nu este unul nou, ci are drept rădăcină lipsa totală de interes pentru fenomene legice care, ignorate, răbufnesc, uneori dureros, alteori răspândind moarte.

 

Oare interesează pe cineva ce s-a întâmplat cu lipsa temporară de imunoglobuline, cu ex­cepția pacienților care necesită tra­ta­mentul?! Foarte probabil că nu, aparent este doar o știre oarecare, una din­tre su­tele de știri, care nu ne ating, nefiind direct implicați. Și to­tuși, acest aparent epi­sod ac­cidental ar trebui să ne pre­o­cupe în cel mai înalt grad.

 

În primul rând, autoritățile, în speță Ministerul Sănătății, au dat explicații ambigue și con­tradictorii, pe alocuri ornate cu jumătăți de adevăr, adică minciuni. Având în vedere fap­­tul că, de această dată, ministerul dis­pu­nea de resursele financiare necesare, achi­ziționându-se alte medicamente decât cele necesare, este clar că accidentul are o cauză umană. Ca întotdeauna, oameni au murit, al­ții s-au aflat în pericol de moarte și nimeni nu este tras la răspundere, funcționarii sau dem­nitarii beneficiind de cea mai înaltă formă de protecție. Cea inexpugnabilă. Politică. În ab­sența informațiilor oficiale, indubitabile, se pot face o sumedenie de supoziții, care merg de la incompetență la lipsă de interes sau, din contră, un interes anume, pentru a pro­fi­ta de ocazie pentru a achiziționa alt produs în beneficiul comerciantului. În fond, aproape că nu este important.

 

Mult mai importantă este însă atitudinea pre­mierului Mihai Tudose. Domnia sa a reac­țio­nat până la un punct adecvat. Ca om politic cu experiență, știe că o fostă asistentă care a mu­rit poate fi trecută cu vederea, însă nimeni nu poate face față imaginii unor copii cu măști la gură, care imploră pen­tru a-și primi me­di­ca­men­tul fără de care viața le este pusă în pericol. Și, de îndată, i-a con­vocat pe mi­nis­trul de resort şi pe re­pre­zentanții aso­cia­ții­lor pro­du­că­torilor de me­di­ca­mente, a și găsit so­luția: scu­tirea tem­po­rară a fir­melor pro­du­cătoare/im­por­ta­toare de pla­ta taxei clawback pen­tru pro­dusele care au ge­ne­rat criza.

 

Am convingerea că cititorul, deși a mai auzit de această taxă, nu are o în­țelegere profundă a acesteia. Pe scurt, este pro­babil singura taxă pe cifra de afaceri plătită de o entitate comercială din România. De o taxă pe cifra de afaceri s-a mai vorbit de curând în spațiul public, atunci când guvernul amenința ta­xa­rea cu 1% a băncilor și a multinaționalelor ca­re-și externalizau pro­fi­tul. Firmele de me­di­ca­mente însă plătesc deja un impozit, care în pre­zent este de 19% din cifra de afaceri cu sta­tul! Mai mult, acest uimitor procent este variabil, depinzând de nivelul de depășire a bugetului alocat me­di­ca­mentelor compensate în urmă cu 5 ani. Acum consumul este cu 19% mai mare față de 2012, iar acest 19% se face venit al CNAS de la firmele respective. Anul precedent, de­pășirea a fost de 14%, anul viitor este foarte probabil să fie 25%. Du­pă acest mecanism, peste 3-5 ani, firmele de medicamente ar trebui să lase bugetului de stat 30-40% din cifra de afaceri, nu din profit. Este evident ori­cui că acest mecanism nedrept este revolut, depășit de realitate și în fapt inacceptabil. De ce este totuși acceptat? Pentru că firmele vor să facă afaceri în Ro­mânia, nu să-și închidă reprezentanțele și să plece. La Ministerul de Finanțe nimeni nu lucrează pentru a pune pe masă o altă formă de finanțare a bugetului CNAS care să în­lo­cu­iască clawback-ul! Închid această paranteză, făcută doar pentru a demonstra că guvernul ne expune pe noi toți, nu numai pe bolnavii care necesită imu­noglobuline, la riscuri ma­jore, la perturbări ale aprovizionării cu me­di­ca­mente care în vii­torul apropiat vor afecta alte categorii de pa­cienți.

 

Ceea ce este însă extrem de negativ în so­luția asumată de premier este scutirea per­sonalizată, singulară, de plata taxei clawback doar pentru aceste medicamente. Această decizie este o instigare pe față către ceilalți producători să se revolte, folosind același me­canism, al crizei temporare de aprovizionare, în pofida cadrului aparent asigurator îm­po­triva acestei eventualități.

 

Premierul a anunțat deja că nu intenționează să-l demită pe ministrul Sănătății, Florian Bo­doc, și este lesne de înțeles de ce. Criza nu s-a încheiat, este de datoria sa să o lichideze. Pe de altă parte, senatorul PSD Bodoc are și domnia sa un vot important în economia supraviețuirii Guvernului Tudose. Am însă convingerea că, atunci când se va pune pro­blema unei „evaluări“, după ce apele tulburi din PSD se vor mai fi limpezit, Bodoc va fi sacrificat ritualic, cu admonestări și critici te­levizate.

 

Se developează încă o dată lipsa de preo­cu­pare pentru politici pe termen mediu, ine­ren­te, impuse de realitate. Guvernul adoptă ex­clusiv politici pompieristice, dând cu o mâ­nă unora și aducându-i la paroxism pe alții. În sănătate există și alte probleme absolut si­mi­lare, demonstrând proasta guvernare, și nu simple accidente. Spre exemplu, guvernul (de la Ponta la Cioloș și acum Tudose) a efectuat majorări salariale pentru personalul medical din spitale fără a ține cont de faptul că ju­mă­tate dintre medici şi asistente lu­crea­ză în afa­ra acestor unități. De doi ani ten­siu­nile se tot acumulează și este foarte probabil că în pri­măvară vor surveni forme severe de protest din partea acestor medici. O or­do­nan­ță de urgență aduce utilizarea cardului de să­nă­tate în numele altuia în rândul faptelor penale, fără a spune cum vor mai beneficia de con­sul­taţii de specialitate şi medicamente per­soa­ne­le nedeplasabile. Multe dintre spitale au intrat într-un serios deficit de finanțare în ul­timele două luni, obligând pacienții la cum­părarea medicamentelor fără ca guvernul să pre­fi­gureze modalități de regândire a finanțării prin modificarea tarifelor şi așa mai departe.

 

Sănătatea românească se află în derivă. Fe­no­menul nu este unul nou, ci are drept rădăcină lipsa totală de interes pentru fenomene legice care, ignorate, răbufnesc, uneori dureros, al­teori răspândind moarte.

TAGS : imunoglobulina mihai tudose ministerul sanatatii cnas ministerul de finante florian bodoc psd spitale
Recomandari
Comentarii
ion ion 2017-12-25
Sistemul de sanatate se conduce dupa legi aprobate de parlament .Nu vad nici-o incalcare de lege spusa de domnia voastra numai vorbe care nu baga in parnaie pe nimeni .Ex...Boala de sistem...episod accidental...vax ,incadreaza-le domnule in incalcarii ale legii infractiuni sau contraventii altfel vorbim discutii.
Lucian Oprea 2017-12-17
Domnu' doctor, daca aveti atat de mare grija de marile retele farmaceutice, inclusiv producatori, va puteti salva parul din cap, adica nu vi-l veti mai smulge, daca faceti o simpla plimbare in Bucuresti, pe Stefan cel Mare, intre Polona si Lizeanu, unde sunt 39 de farmacii si magazine de tehnica medicala. Ca acolo sunt spitalul de urgenta si Colentina este, evident, o coincidenta. Iar concurenta acerba face bine, desi toate au aceleasi preturi, ca sa vazi.

Oricum, felicitari redactiei ca a adus si un reprezentant al puterii si al banilor luati cu toptanul de la nenorocitii de bolnavi, care se gandeau ca medicii au o jena fata de ei. Nu au, iata, vanzatorii de medicamente sa traiasca!
Total 2 comments.
2444
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22