Eseu

Sunt omul fără identitate, fără biografie (pe nimeni nu interesează realizările obținute în cartierul mărginaș al orașului). Țin la umanitatea mea, care e singura mea dovadă că exist.

Regimul de urgență instituit în Europa din martie până în mai 2020 a dat autorităților puteri sporite de a introduce restricții nu doar de circulație, ci și de exprimare.

Probabil că una din capcanele cel mai bine camuflate în web e chiar înstrăinarea de tăcere. Ne țiuie urechile, dacă nu avem telefonul inteligent în funcțiune sau ecranul de calculator deschis.

Propagarea epidemiilor care au decimat populații întregi în istorie sunt strâns legate de interacțiunea omului cu mediul său înconjurător și de războaiele angajate între diversele zone ale lumii.

Pentru prima dată, națiunile au declarat război unui virus, ceva microscopic și insesizabil, fără conștiință și fără ambiția de a poseda lucruri.

Începând cu 1 martie, Luxemburgul a devenit un laborator de mobilitate pentru secolul XXI, o realizare inedită pentru o țară foarte puțin cunoscută în lume.

Tâlcul regretelor se clarifică atunci când nu trecem mecanic peste ele. Când argumentul comodității interioare nu stă în picioare, iar absența lor echivalează cu platitudinea acceptată orbește.

Joi, Mara ne-a trimis un e-mail: „Mai pot să lucrez luni, cred. După aia, Dumnezeu cu mila. Ar fi un miracol. Oricum a fost frumos cât a fost...”.

La 30 de ani de la evenimente, Arhivele Naționale ale Regatului Unit au deschis corespondența anterior secretizată dintre Ambasada Marii Britanii de la București și Ministerul de Externe de la Londra.

În zece ani, Ramona Lile a devenit profesor și rector. Și nu oricum, ci prin relațiile sale din PSD, sub protecția directă a doamnei ministru Andronescu.

Comunismul e ceva ce nu poți pune într-un muzeu, e în fiecare om care a trăit atunci sau în anii agitați de tranziție, făcându-ne exponate ale muzeelor virtuale ale unor țări care au văzut prea multe.

La 30 de ani de la evenimente, Arhivele Naționale ale Regatului Unit au deschis corespondența anterior secretizată dintre Ambasada Marii Britanii de la București și Ministerul de Externe de la Londra.

Ultimul gest omenesc pe care Fiul lui Dumnezeu îl alege este de a-și încredința Născătoarea în mâini sigure. În punctul culminant al patimilor, Mântuitorul dă glas Pruncului eternizat în El.

La 30 de ani de la evenimente, Arhivele Naționale ale Regatului Unit au deschis corespondența anterior secretizată dintre Ambasada Marii Britanii de la București și Ministerul de Externe de la Londra.

Până una alta, strategia transmisă în lanț de la o guvernare la alta este aceea a prafului în ochi. Cu alte cuvinte - aburirea contribuabilului, de la amvonul puterii, fără niciun scrupul.

Nicio contradicție de fond, între sport și credință. Persoana înduhovnicită va ști probabil cel mai bine să acordeze fizicul și metafizicul, în lumina unei ținte superioare.

Dar Occidentul nu poate renunța la China. Toate companiile de succes întrețin o relație de prietenie interesată cu China.

Construind un joc subtil de semnificații, Suveranul Pontif și-a rezervat o singură misiune pontificală, aceea de a „crea o punte între inima mea și inima voastră“.

Fricile care ne bântuie sunt multe. Zilnice. Societatea, în latura sa nebunească, alimentează tot mai intens, dimpreună cu fake news, așa-zisele fake fears. Iar prima este frica de sine însuși.

Pentru mulți dintre contemporani, revenirea, reiterarea, adăstarea - nu înseamnă nimic. Schimbarea cât mai surprinzătoare și oricât de schimonosită e singura care poate garanta fericirea.

În urmă cu mai bine de jumătate de veac, poeții Traian Dorz și Harald Siegmund au fost victime ale abuzurilor regimului comunist.