Sindromul Burnout - Sindromul COVID-19

În momentul de față, medici stresaţi trebuie să trateze pacienţi la rândul lor stresaţi.

Dorin Sarafoleanu 11.08.2020

De același autor

Burnout, termenul care exprimă epuizarea psiho-intelectual profesională provocată de suprasolicitare. O simplă căutare pe Google ne va evidenţia milioane de accesări zilnice pentru Burnout şi ne va convinge de amploarea, gravitatea şi consecinţele fenomenului.

Sindromul Burnout are o manifestare clinică polimorfă, cu o simptomatologie variabilă în funcţie de structura psiho-emoţională individuală şi de intensitatea şi durata suprasolicitării profesionale. Evoluţia va fi spre agravare dacă menţinerea factorilor de stres continuă şi nu se apelează în mod oportun la măsurile de compensare (reducerea stresului profesional, odihna şi scoaterea temporară din mediul suprasolicitant).

Manifestările clinice apar prin semne solitare sau (cel mai frecvent) grupate, care se manifestă succesiv începând cu instalarea unei stări de oboseală generală. Urmează oboseala profesională, tulburările de somn, labilitatea emoţională, tulburări digestive şi cutanate, diferite dureri difuze, iritabilitate, accese de furie şi plâns nejustificate, modificări ponderale (îngrăşare sau foamea de stres), atitudini bizare, negative faţă de anturaj, faţă de profesie, sentimentul de incompetenţă, de frustrare, de incompatibilitate, sentimente care atrag demotivarea.

Apariţia atitudinilor demotivante reprezintă momentul în care se impune scoaterea persoanei din mediul suprasolicitant, odihna şi activitate psiho-intelectuală şi emoţională compensatorie. Neglijarea acestei limite poate duce la agravarea simptomelor, la izolare, depersonalizare şi dezumanizare.

În medicină, fenomenul Burnout influenţează semnificativ calitatea actului medical, relaţia normală medic-pacient şi, în final, calitatea vieţii unei societăţi. Un studiu recent desfăşurat în Franţa pe 15.000 de medici din toate specialităţile arată că Sindromul Burnout afectează medicii în proporție de 49%, iar 29% dintre aceștia au dezvoltat forma gravă. Categoriile cele mai afectate sunt urgentiştii din toate specialităţile, medici care fac gărzi grele şi multe, personalul ATI, chirurgii, medicii generalişti şi, nu în ultimul rând, infecţioniştii.

Consecinţele sunt: degradarea actului medical, agresivitatea, scăderea responsabilităţii profesionale, absența empatiei, a politeții față de pacient, pierderea autocontrolului, nemulţumirea, neîncrederea şi revolta pacientului. Peste acest fenomen deja studiat se adaugă catastrofa COVID, care poate arunca în haos chiar şi cele mai bine organizate sisteme de sănătate.

În momentul de față, medici stresaţi trebuie să trateze pacienţi la rândul lor stresaţi. E momentul unor soluţii radicale, nu al criticilor sistemului medical sau al promisiunilor ipocrite. La noi, reformarea sistemului impune standarde tehnice moderne, stoparea exodului medicilor şi leadership profesionist. În ţările cu sisteme de sănătate bine organizate se impune sacrificarea intereselor financiare ale finanţatorilor sistemului în folosul sănătăţii comunităților.

Şi noi, şi ceilalţi va trebui să dovedim că am gândit şi am pus în prim-plan sănătatea omului. //

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22