Pe aceeași temă
Joi, 13 noiembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat într-o chestiune aflată la ordinea zilei în dezbaterea referitoare la pensiile magistraților.
CJUE a decis că „Un judecător care îndeplineşte sarcini aferente unui post vacant în cadrul instanţei în care îşi desfăşoară activitatea, în plus faţă de cele aferente postului în care a fost numit, nu are dreptul la o compensație în mod necesar financiară”, potrivit g4media.
„Principiul independenței judecătorilor nu se opune unei reglementări naționale care, prin faptul că prevede doar acordarea de timp liber în compensare” pentru munca suplimentară depusă de un judecător, „exclude orice compensație financiară pentru munca efectuată”, mai spune Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Curtea a fost sesizată de un judecător din Galați, care reclama că a prestat ore suplimentare și cerea să fie plătit în plus din banii necheltuiți alocați posturilor vacante, precizează sursa menționată.
În Acordul pentru Justiție, propus de Lia Savonea, președinta Înaltei Curti, se solicita ca din economiile făcute la buget prin neocuparea unor posturi din sistemul judiciar, să fie compensați suplimentar judecătorii care au un volum de activitate mare.
Practic, înalții magistrați cereau mai mulți bani de la buget în contextul scandalului generat de reformarea pensiilor speciale de care beneficiază.
Pensia medie a unui magistrat este de 5000 de euro/lună, dar unele pensii depășesc 10.000 euro/lună, în condițiile în care pensia medie în România este de 500 euro lunar.
Pensiile speciale din justiție sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, la fel cum vârsta de pensionare este printre cele mai scăzute.
Vârsta medie de pensionare a magistraților este de 50 de ani, în timp ce vârsta de pensionare a celorlalți cetățeni este de 65 de ani.
Aceste discrepanțe au generat nemulțumire în societate și au împovărat bugetul de stat, mai ales că pensiile magistraților nu sunt bazate pe contributivitate.
Guvernul Bolojan vrea să reducă pensiile la 70% din venitul net ( acum sunt 90% din venitul brut, ceea ce face ca pensia să depășească salariul net) și să crească vârsta de pensionare la 65 de ani cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
Magistrații, prin CSM și Înalta Curte, nu vor să renunțe la aceste privilegii, iar CCR a respins proiectul de lege.
În același Acord propus de Lia Savonea, la primul punct, figura obligația celor care urmau să-l semneze să respecte deciziie judecătorești, ale Curții Constituționale și recomandările Comisiei Europene, dar lipsea o obligație care, de altminteri, este prevăzută și în Constituție: respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE, arată g4media.
