Pe aceeași temă
Noi, organizații ale societății civile, jurnaliști, activiști, formatori de opinie și cetățeni preocupați de apărarea statului de drept, denunțăm Hotărârea nr. 1348/9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ca fiind un demers profund nedemocratic, abuziv și incompatibil cu principiile dialogului public într-o societate democratică.
În loc să ofere o analiză serioasă, transparentă și responsabilă a problemelor care afectează sistemul judiciar, documentul transformă critica legitimă într-o pretinsă amenințare la adresa justiției și identifică în societatea civilă un adversar extern responsabil pentru erodarea încrederii publice în instituțiile judiciare.
Hotărârea nu răspunde criticilor. Nu explică suficient vulnerabilitățile semnalate de-a lungul anilor. Nu oferă răspunsuri convingătoare la preocupările legitime exprimate de cetățeni, jurnaliști, organizații civice sau chiar de magistrați. În schimb, construiește o amplă narațiune despre existența unor „dușmani ai justiției”, transformând controlul democratic exercitat de societate într-o acuzație.
Considerăm că acest document reprezintă un precedent periculos și că ridică probleme grave pentru funcționarea statului de drept:
1. Transformă criticile legitime la adresa justiției într-o acuzație împotriva societății civile
Cea mai gravă concluzie a Hotărârii nr. 1348 este aceea că problema principală a sistemului judiciar nu ar fi eventualele sale disfuncționalități, vulnerabilități sau derapaje, ci criticile formulate la adresa acestora.
Investigațiile jurnalistice, luările de poziție ale organizațiilor civice, semnalările privind cazuri de corupție, conflicte de interese, influențe politice, probleme de integritate sau practici instituționale discutabile sunt prezentate ca elemente ale unei presupuse campanii de denigrare.
Astfel, documentul mută atenția de la problemele semnalate către cei care le semnalează. Într-o democrație, însă, problema nu este că cetățenii întreabă, investighează și critică. Problema este atunci când instituțiile refuză să răspundă acestor întrebări.
2. Contestă însăși legitimitatea rolului societății civile într-un stat democratic
Presa, organizațiile neguvernamentale, activiștii și cetățenii nu sunt adversarii instituțiilor publice. Rolul lor este să monitorizeze exercitarea puterii, să formuleze întrebări, să investigheze, să semnaleze abuzuri și să contribuie la responsabilizarea autorităților.
Acest rol nu este o concesie acordată de stat și nu poate fi suspendat atunci când criticile devin incomode. O justiție independentă nu înseamnă o justiție imună la critică. Înseamnă o justiție capabilă să răspundă criticilor prin argumente, transparență și responsabilitate.
3. Încearcă să transforme societatea civilă într-un actor politic și să îi conteste legitimitatea democratică
Hotărârea promovează ideea că presa, organizațiile neguvernamentale, activiștii civici și cetățenii preocupați de funcționarea justiției ar acționa concertat și ar servi interesele unor actori politici.
Respingem categoric această afirmație. Societatea civilă nu există pentru a servi partide politice și nu își derivă legitimitatea din proximitatea față de putere sau opoziție.
Criticile formulate în ultimii ani la adresa unor persoane, practici sau decizii din sistemul judiciar provin din surse diverse, independente și adesea divergente între ele. Jurnaliști, magistrați, organizații profesionale, organizații civice și cetățeni au ajuns uneori la concluzii similare nu pentru că ar fi acționat coordonat, ci pentru că au observat aceleași probleme.
Faptul că numeroase voci credibile exprimă preocupări asemănătoare nu reprezintă dovada unei conspirații. Este unul dintre semnele normale ale unei dezbateri democratice sănătoase.
Mai mult, persoanele și organizațiile nominalizate în document reprezintă doar o parte redusă a vocilor critice existente în societate. Criticile privind funcționarea justiției sunt mult mai larg răspândite decât sugerează Hotărârea nr. 1348 și provin din multiple medii profesionale și civice.
4. Vorbește în numele întregii justiții fără a avea această legitimitate
Cele 76 de pagini ale Hotărârii nr. 1348 reprezintă exclusiv poziția Secției pentru Judecători a CSM.
Ele nu reprezintă poziția întregului Consiliu Superior al Magistraturii și cu atât mai puțin poziția tuturor magistraților din România. Cu toate acestea, documentul este redactat într-o manieră care sugerează că exprimă opinia întregii puteri judecătorești.
Numeroși magistrați și-au exprimat deja public dezacordul față de conținutul hotărârii și au contestat ideea că ar fi fost consultați sau reprezentați prin acest document.
Pretenția de a vorbi în numele întregii magistraturi în lipsa unei consultări reale este nejustificată și riscă să compromită pluralismul legitim al opiniilor existente în interiorul sistemului judiciar.
5.Refuză introspecția instituțională și transferă responsabilitatea exclusiv către exterior
Hotărârea oferă foarte puțin spațiu unei reflecții autentice asupra cauzelor care au afectat încrederea publică în justiție.
Dispar aproape complet din analiză întrebările privind transparența, integritatea, responsabilitatea instituțională, influențele informale, gestionarea unor cauze sensibile sau relația dintre sistemul judiciar și cetățeni.
În schimb, responsabilitatea este transferată aproape integral către presă, ONG-uri, activiști și cetățeni.
O instituție puternică nu își consolidează autoritatea identificând inamici externi, ci asumându-și responsabilitatea pentru propriile vulnerabilități.
6.Creează premise pentru intimidarea criticilor și restrângerea spațiului civic
Prin limbajul utilizat și prin modul în care sunt prezentate activitățile unor organizații, jurnaliști și persoane publice, documentul riscă să fie folosit ca fundament pentru viitoare acțiuni de intimidare, discreditare sau reducere la tăcere a vocilor critice.
Într-un stat democratic, critica instituțiilor publice nu poate fi confundată cu ostilitatea față de ordinea constituțională. Activitatea organizațiilor civice, a jurnaliștilor și a cetățenilor care monitorizează instituțiile publice este protejată de Constituția României prin garanțiile referitoare la libertatea de exprimare.
Dreptul de a critica puterea este una dintre condițiile existenței democrației, nu o amenințare la adresa acesteia.
7.Instituie o veritabilă listă neagră incompatibilă cu principiile unei justiții democratice
Hotărârea conține nominalizări exhaustive ale unor jurnaliști, organizații civice, activiști, magistrați și persoane publice prezentate în contextul unei presupuse campanii împotriva justiției.
Mai grav, documentul a fost transmis în întregul sistem judecătoresc.
Acest fapt creează un precedent periculos. În loc să contribuie la înțelegerea problemelor sistemice, documentul individualizează și stigmatizează persoane și organizații, transformându-le în ținte ale unei narațiuni instituționale ostile.
Nicio instituție democratică nu ar trebui să producă documente oficiale care pot fi percepute ca liste ale celor considerați adversari ai instituției.
Într-un stat de drept, cetățenii și organizațiile nu trebuie să se teamă că exercitarea libertății de exprimare îi poate transforma în subiecții unor evidențe instituționale cu caracter stigmatizant.
8. Delegitimează și încearcă să reducă la tăcere vocile curajoase din interiorul sistemului judiciar
Hotărârea nu reprezintă doar un atac la adresa societății civile. Ea afectează și magistrații care au avut curajul să semnaleze public probleme, influențe nelegitime, practici abuzive sau vulnerabilități instituționale.
În loc să protejeze pluralismul de opinii și cultura responsabilității profesionale, documentul transmite mesajul că orice critică internă poate fi asociată unei campanii externe împotriva justiției.
Această abordare descurajează avertizorii de integritate și afectează capacitatea sistemului de a se reforma.
9.Ridică întrebări legitime privind scopul real al documentului
O parte semnificativă a hotărârii este consacrată combaterii unor critici publice formulate la adresa unor persoane aflate în poziții de conducere în sistemul judiciar.
Această disproporție ridică întrebări legitime cu privire la scopul real al documentului.
Un act oficial al unei instituții constituționale nu ar trebui să fie folosit pentru răspunsuri personalizate la critici publice sau pentru apărarea reputațională a unor persoane aflate în poziții de putere.
Instituțiile există pentru a servi interesul public, nu pentru a răspunde contestărilor individuale.
10.Creează o teorie oficială a „vinovăției civice”
Poate cel mai îngrijorător aspect al Hotărârii nr. 1348 este că aceasta construiește o logică în care simpla critică devine indiciu de ostilitate față de justiție.
În această logică, jurnalistul care investighează, cetățeanul care protestează, organizația care monitorizează, magistratul care avertizează sau expertul care formulează obiecții nu mai sunt participanți legitimi la dezbaterea publică, ci pot fi prezentați drept factori care contribuie la slăbirea justiției.
Această viziune este incompatibilă cu valorile unei democrații constituționale.
Critica nu este o formă de agresiune împotriva instituțiilor publice.
Critica este mecanismul prin care instituțiile publice rămân responsabile în fața societății.
Concluzie
Justiția nu este proprietatea niciunei persoane, niciunei conduceri și niciunei instituții.
Încrederea publică nu se construiește prin identificarea unor dușmani externi, prin stigmatizarea criticilor sau prin construirea unor liste ale celor care îndrăznesc să vorbească. Încrederea publică se construiește prin transparență, responsabilitate, integritate și dialog.
Respingem ferm încercarea de a transforma societatea civilă într-un țap ispășitor pentru problemele sistemului judiciar și reafirmăm dreptul și obligația democratică a cetățenilor, jurnaliștilor, organizațiilor civice și magistraților de a monitoriza, critica și cere responsabilitate tuturor instituțiilor statului, inclusiv justiției.
Nu acceptăm încercarea de a redefini cetățenia activă drept ostilitate față de justiție. Nu acceptăm încercarea de a transforma jurnalismul de investigație în propagandă, organizațiile civice în instrumente politice și avertizorii de integritate în adversari ai sistemului.
Rolul cetățenilor este să monitorizeze puterea.
Rolul puterii este să răspundă criticilor, nu să catalogheze vocile critice.
Acest drept nu este o amenințare la adresa democrației. Este una dintre condițiile existenței ei.
Adăugăm la poziționarea noastră și alte reacții:
FUNKY CITIZENSRăspunsul la Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru Judecători a CSM
COMUNITATEA DECLICReacție la acțiunea de intimidare a Secției pentru Judecători a CSM
ACTIVEWATCHAbuz de autoritate al Secției pentru judecători a CSM: încercări de cenzură și intimidare
PRESA INDEPENDENTĂ ȘI ONG-URILE VIZATE DIRECT
Entitățile incluse pe „lista neagră” a CSM au reacționat ferm. Recorder a demonstrat că hotărârea „transformă critica la adresa justiției în lovitură de stat”. Jurnaliștii G4Media au anunțat: „Nu ne vom lăsa intimidați de asemenea procedee”, iar comunitatea Declic și Corupția Ucide au demontat acuzațiile fanteziste de „atac fără precedent”.
FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA
Asociația contestă dur Hotărârea 1348, subliniind că cei 3.580 de judecători nu au votat conținutul documentului (adunările vizând exclusiv drepturi salariale, nu un atac la adresa presei). Forumul acuză CSM că „distruge orice șansă de dialog cu societatea civilă” și a anunțat că ia în calcul acționarea în instanță a Secției pentru Judecători pentru folosirea abuzivă a semnăturilor.
SECȚIA PENTRU PROCURORI A CSM
Secția pentru Procurori s-a distanțat oficial de demersul judecătorilor, arătând prin comunicat public că analiza statistică a Secției pentru Judecători, folosită pentru a ataca societatea civilă și deciziile CCR pe tema prescripției, „nu este aptă să reliefeze într-o manieră relevantă modul în care instanțele au abordat problema”.
Semnează și tu această scrisoare!
Dacă și tu crezi că dreptul de a critica puterea este o condiție a democrației, nu o amenințare la adresa ei, alătură-te nouă! Semnează scrisoarea deschisă mai jos.
Semnatari
Organizații Neguvernamentale
Federația Inițiativa Timișoara
Grupul pentru Dialog Social
Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
Asociația Ploiești pentru oameni
Corupția Ucide
Inițiativa România
Reset
Agent Green
VeDem JustVoci pentru Democrație și Justiție
Fundația Eco-Civica
Miliția Spirituală
Comunitatea Declic
Centrul pentru Inovare Publică
Bankwatch România
Asociația Arca Lex
CeReCentrul de Resurse pentru participare publică
AZIRAsociația Ziariștilor Independenți din România
Freedom House România
Valea Jiului Society
Centrul de Resurse Juridice
Societatea Timișoara
Asociația VIDEOVEST Timișoara
Asociația Ecolegal
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei
Asociația ICDEInițiativa pentru Cultură Democratică Europeană
Voluntari în Europa
Asociația Bud's Flowers
Asociația dexonline
Asociația MEAMediu, Educație și Activism
Asociația Împreună pentru A8 Iași
Asociația Civică Tineri Liberi din Timișoara
Asociaţia “Ambasadorii prieteniei”
#activAG Pitești
Bohnsack Alexandru Walter
Support for Youth Development
Asociația București
Asociația REC (Resurse pentru Educație și Cultură)
Asociația „Alianța A Patra Putere”
Claudia Cosi
Asociația Grupul de Inițiativă Civică Master-Terra
Asociația Transilvania Noastră - Erdélyünk - Unser Siebenbürgen
ASOCIAȚIA ECO CIVICA GORJ
Grupuri Civice Locale & Inițiative
Grupul de inițiativă Solidarity Hub Timișoara
Grupul de Inițiativă Civică „În Stradă”
Rezistența Civică Galați
REZISTENȚA
Activism Civic Craiova
#Rezist MILANO
Brașov communityGrup de inițiativă
Grupul de Initiativă Civică Kiseleff
Aradul Civic
Rus Maria
Carstoiu Tudor
Simona Papa
Lesevschi Eugenia
Oscar Manto
Jurnaliști, Experți și Persoane Publice
Radu Vancuscriitor și activist
Gabriel Păunscriitor, UN Champion of the Earth
Vlad Zahacriminolog
Cristi Danilețjudecător pensionat
Ana Birchallfost ministru al Justiției
Bogdan Voicusociolog, prof. univ., cercetător
Marcel Barticprofesor de istorie
Sebastian Oanceajurnalist
Ondine Gherguțjurnalistă
Răzvan Chiruțăjurnalist
Andreea Porajurnalist, Revista 22
Cătălina Mihaela Rădulescuavocată
Inquam Photos
Loredana Diacujurnalist
Ioana Oanceajurnalist
Alexandru Gruianjurnalist
Bogdan Jiteaistoric
Biro Attilajurnalist
Activiști și Cetățeni
Angi Șerbanactivistă
Marian Rădună
Dan Trifuactivist
Mihail Bumbeșactivist
Diana Voicuactivistă
Cătălin Tenițăcetățean
Adina Vințanactivistă
Daniel Sandu
Rodica Novacactivist ONG
Florin Bădiță
Corina Leca
Ciprian Ciocanactivist
Balotă Davidactivist
Laurențiu Ștefănescuactivist civic
Ainur Ablai-Sabiescuactivist civic
Alina-Diana Pavelinginer
Alexandru Alexe
Motoiu Linda
Radița Alexandru Bogdan
Nebunu Ana-Maria
Călin Abrahamfi
Neamtu Anca Diana
Popa Lucian
Linda Orfescu
Liviu Radu
Ciubotariu Mihaela Iuliana
Kincses Otto C.
Oana Corbeanu
Morar Calin Dan
Amalia Crețiu
Țancu Costin
Dumitrescu Aurora
Cetățean român
Iolanda Vasiliu
Cristian Petronela
Constantin Simionică
Dana Țurcan
Draghici Ionut
Cobzac Florin
Dan Băra
Bogdan-Alexandru Radulesci
Vlassa Tudor-Dan
Constantin Beda
Dana Cuta
Rădulescu Sorina
Daniela Boltres
Lazăr Iulianpensionar
Bianca Geambașu
Aurelia T.inginer
Pascaru Alexandru
Codreanu Răzvan
Irina Dominte
Țarnă Oana
Dorina Cîmpanu
Lupu Mircea Aurel
Voiasciuc Mirela Eliza
Carson Lucia
Dan-Gheorghe Haiduc
Klein Raluca
Gheorghe Mihai
Valeriu Niculescu
Carmen Dobre
Dumitru Prajescu
Marius Albu
Bufnilă Sergiu-Alin
Necula Laura
Pavelescu Alexandra - Mariana
Angela Falea
Zoldi Ioan Răzvan
Neculcea Florin Adrian
Petronela Cuc
Țicală Bogdan
Petre-Vlad Valentin
Mindrila Ioana Raluca
Marian Solomonean
Bejan Doina
Tudose Sebastian-Gabriel
Rascu Teodor
Rusanda Eunicua
Ichim Ada Maria
Mihaela Potlog
Bogdan Ciubuc
Robu Maria
Antonie Valentina
Tudor Duică
Macoveciuc Olga
Kosztner Andreea
Sutean Adina
Silvian Costache
Leonora Bernath
Vultur Renata
Bandol Justina
Marincaș Dorel
Năstase Roxana-Maria
Tautan Ioan
Alex Dubec
Chirita Ionica
Prodan Cristina
.jpeg)
