Opinii

Dacă guvernul și președintele au crezut că vor astupa cu o mie de lei aruncată peste noapte faliile sociale și vor vindeca frustrările acumulate în decenii, au greșit.

Măsurile propuse de unele guverne și Uniunea Europeană pot să limiteze efectele încălzirii globale, însă reacția contrară este tot mai agresivă.

Greva profesorilor, indiferent cum se va termina- cu acceptarea ofertei Guvernului sau cu amânarea examenelor naționale- a demonstrat eșecul coaliției de la putere și, în special, eșecul lui Iohannis.

Parcă nicio altă categorie profesională nu a făcut obiectul unui val atât de impresionant de condescendență, dispreț sau ignoranță, așa cum se vede azi din reacțiile publice.

Problema este mult mai serioasă decât o simplă demisie a unui demnitar și privește haosul care domnește în acest moment în finanțele publice.

PSD și PNL s-au cartelizat, sperând să guverneze până în 2028. Cu câteva zile înainte de data fixată pentru prima rotativă, mecanismul s-a blocat. Greva profesorilor vădește limitele cartelului.

În lumea noastră pare că decidentul nu are nicio înțelegere pentru problemele societății. Cel puțin aceasta este concluzia care se desprinde din comportamentul președintelui țării.

„Noi suntem albi și creștini, normal că o să ne prefere pe noi”. Dacă aș fi primit o liră de fiecare dată când am auzit această abordare din partea compatrioților mei, azi eram un om bogat.

Uniunea Europeană și-a expus influența la cel de-al doilea Summit al Comunității Politice Europene, desfășurat în Republica Moldova, la Bulboaca.

Argumentul celor care se tem să accelereze decisiv susținerea Ucrainei ține de teama escaladării până la pragul nuclear.

„Ia-ți converșii și adidașii ... ia-ți și un părinte sau un bunic și haideți împreună la concertul celei mai cool, mai tinere și mai energice orchestre care cântă la Timișoara: Romanian Chamber Orchestra”.

Cum să nu devină respectabilă ideologia de tip AUR, când la Academia Română, Constantin Bălăceanu-Stolnici deschide lucrările cu un atac virulent împotriva modernității occidentale, decadente.

În realitate, nici PSD, nici PNL nu ar avea niciun interes să preia frâiele guvernării în anul preelectoral, cel mai bine ar fi ca povara responsabilității să cadă pe umerii celuilalt. Dar au încotro?

Suntem conduși de echipa cea mai incompetentă și penală din istoria noastră postcomunistă, iar extremismul violent și cu posibile afilieri moscovite este tolerat și încurajat de conducătorii țării.

Pentru PSD, greva profesorilor este un teren de negociere suplimentar în reîmpărțirea portofoliilor, ceea ce se și întâmplă sub acoperirea unei intense preocupări legate de revendicările sindicatelor.

Poate e naiv să credem că totul este perfect în lumea și în media occidentale, cu siguranță nu este. Dar eforturile de a asigura independență și obiectivitate sunt reale și sunt documentate.

Ciolacu și Ciucă se pregătesc să confirme cartelul încheiat în 2021. Nu contează dacă UDMR va fi cooptată și în guvernul nou sau nu. Fiindcă PSD și PNL au împreună peste 50%.

PSD-ul e marele câștigător al „manevrei” președintelui Iohannis. PNL-ul a pierdut totul în această alianță. Mai înainte de toate, pretențiile lui de „opoziție” și de „dreapta”.

Viena nu ne consideră europeni de mâna a doua. Ne consideră de mâna a treia. De mâna a doua sunt polonezii și ungurii.

Esențială este dezbaterea despre rolul pilonului european din interiorul NATO și despre responsabilitățile care, în timp, vor reveni acestuia.

Schimbarea președintelui de la Ankara este, de fapt, o schimbare de regim. Șansele sunt reduse. Este de neînțeles cum regimul autocrat al lui Erdoğan continuă să se bucure de sprijin.