Opinii

      Într-un anume fel, și pandemia de coronavirus, și războiul din Ucraina au venit la momentul potrivit: ele sunt marile scandaluri globale menite a ascunde micile scandaluri locale.

Combaterea dezinformării și teoriilor conspiraționale nu ține de ideologie, ci de proces, iar analizele la care contribui sunt făcute cu atenție la riscul prejudecăților de tot felul.

Confruntați cu plagiatul actualului premier, Nicolae Ciucă, și disperați să-l acopere cu orice preț, guvernanții vor să suprime CNADTCU pur și simplu prin lege.

Iohannis a căzut în aceeași capcană antidemocratică precum predecesorul său, care ajunsese obsedat de servicii și de rapoartele lor. Nu vă mirați că Iohannis tace. Această tăcere acoperă monștri.

Suntem în 2032. Legile Cîmpeanu, adoptate acum un deceniu, și-au produs toate efectele. România e, în sfârșit, educată. Exact așa cum și-a dorit președintele Iohannis.

Victoriile rusești nu se traduc în distrugerea unor unități ucrainene și scoaterea lor din război, ci în ocuparea câtorva kilometri pătrați.

Pandemia a adus noi direcții retorice, în care se unește fundamentalismul religios cu suveranismul și gândirea conspiraționistă.

Sub impactul presiunilor sociale, exploziei prețului energiei și crizei economice, sprijinul din Europa de Vest, mai ales din Germania, față de Ucraina devine tot mai problematic.

Miza lui Putin este să ne divizeze pentru ca UE să nu mai facă front comun în fața agresiunii lui în Ucraina, să nu mai trimită arme, să nu mai poată adopta sancțiuni.

Uniunea Europeană nu are în acest moment un leadership puternic. Reforma tratatelor, dacă va exista, nu va fi una profundă și nu vor fi lansate mari inițiative în viitorul apropiat. 

Dacă Johnson ar fi fost „disciplinat” ar fi putut minți în continuare oricât sau ar fi putut face cele mai extravagante afirmații, fără să fie pedepsit, ba chiar să fie adulat.

Ca și Băsescu și Constantinescu, Iohannis a reușit să-și facă praf spre final de mandat tot capitalul de încredere.

România educată este un proiect de țară inexistent, deși mereu evocat în campanii electorale, care a subminat capacitatea de proiecție în timp pe mai multe generații.

Războiul din Ucraina, care nu mai lasă niciun fel de îndoială în privința existenței unui nou Război Rece, găsește un Vest privit mai degrabă cu ostilitate în restul lumii.

Noua Ordine Mondială (NOM) este o teorie conspirațională omniprezentă astăzi, grefată pe curentul ideologic „suveranist” - amestec de naționalism de paradă cu xenofobie și paranoia (străinii ne vor răul).

Dacă Petre Daea merge la Bruxelles, la Consiliul agricultură și pescuit, omologii săi din celelalte 26 de țări ale UE vor avea ocazia de a discuta cu un purtător de cuvânt al agriculturii ceaușiste.

Războiul din Ucraina n-a decurs până acum nici cum și l-a închipuit Putin, dar nici cum și l-a închipuit restul lumii.

A fost o prăbușire de povestit tuturor tinerilor care vor o carieră politică, una dintre lecțiile pe care niciun politician nu trebuie să o rateze dacă vrea să înțeleagă funcționarea unei democrații.

Clarificarea raportului dintre ruși și occidentali se va naște abia la confluența dintre puterea de foc de pe front și frigul iernii din case.

Insula Șerpilor a fost transformată de Moscova într-un avanpost prin care a încercat să controleze balanța puterilor în regiunea Mării Negre și să realizeze acțiuni disruptive în  politica globală.

Războiul din Ucraina a amplificat crizele globale deja existente, iluziile că mai este posibil modul de viață din trecut și că pot fi menținute politicile sociale generoase trebuie abandonate.