Opinii

Un blocaj pe reforma Tratatelor poate stimula Parisul și alte capitale spre găsirea unor formule de apropiere în interiorul Uniunii Europene, așa cum sunt diversele parteneriate industriale.

Însă problema principală a viziunii de „libertate maximală” este faptul că moderarea ține mai mult de „trust & safety”, domeniul care se ocupă de experiența utilizatorilor.

Realul pericol este ca Rusia să revină după război la masa europeană, în pofida ororilor comise, iar Putin să fie recuperat drept partener de dialog. Aceasta ar fi, de fapt, marea sa victorie.

Guvernul a decis că inflația îl avantajează, căci îi mărește veniturile și îi reduce în termeni reali sumele pe care le datorează. Simplu și cinic.

Putin nu a „denazificat” Ucraina, dar cu siguranță a făcut-o una cu pământul. Ceea ce duce la întrebarea dacă nu cumva exact asta a fost intenția lui, o intenție genocidară camuflată într-un război.

Diversele forme de antiamericanism împărtășesc câteva elemente fundamentale: ura față de democrația liberală, capitalism, stat de drept și civilizația occidentală.

Agenda europeană se rezumă în România la „fondurile europene”, niciunul dintre actorii politici principali nu a inițiat o discuție publică în privința proiectului european.

Marea dramă a Rusiei, ce se aruncă mereu în afară, într-o logică a expansiunii fără oprire, e aceea că nu-și cunoaște înlăuntrul.

Nu doar țările de pe flancul estic, ci și cele din grupul scandinav nu au deloc încredere că o Europă suverană, sub comandă franco‑germană, decuplată de „anglo‑saxoni”, le‑ar putea asigura securitatea.

Un deputat european i-a îndemnat să bea ceai de tei pe angajații BNR. Guvernatorul i-a transmis că a băut prețiosul calmant. Președintele a contribuit la dezbatere explicând de ce la BNR se bea ceai.

Cei care își imaginează că Războiul Rece poate fi evitat nu realizează amploarea turbulențelor geopolitice cu care ne confruntăm și faptul că acesta este deja în curs.

Teoriile conspiraționale există de când lumea, însă în perioada pandemiei de COVID s-au viralizat (sic!) într-un mod fără precedent. Cum deosebim conspirațiile de conspiraționism și cine e conspiraționist?

Privit din capitalele UE, noul mandat al lui Macron retrezește speranțe legate de viabilitatea proiectului european.

Fără America și fără NATO, nu am vorbi astăzi de unitatea Occidentului în fața celui mai periculos agresor de la Al Doilea Război Mondial.

Cu toții am putea să ne întrebăm, în acest moment, care e răul cel mai mic: plata gazelor (sau a unei părți din ele) către Rusia sau destabilizarea unor țări europene?

Vizita celor trei demnitari la Kiev a fost atât de confuză, încât până și hackerii ruși i-au încurcat și, în loc să-i spargă contul președintelui Senatului, au ajuns să-l blocheze pe cel pesedist.

Parada de 9 Mai nu va însemna pentru Vladimir Putin decât o butaforie a înfrângerii.

„Pas cu pas” și fără scrupule, coaliția PSD-PNL-UDMR târăște România spre un nou eșec în reformarea justiției.

Vedem în Occident o despărțire a apelor și pe tema înarmării Ucrainei, a pericolului reprezentat de Putin, nu doar a embargoului pe gaze. Unde se situează elita politică românească? Niciunde.

„Apărătorii păcii” sunt fie naivi, fie manipulați din umbră. Alternativa, la prima vedere pașnică și rezonabilă, pe care ei o propun Vestului, se numește „capitulare”, fie și în manieră soft.

Marile ambiții ale Rusiei sunt în disonanță cu capacitatea de a le transpune în realitate, se lovesc de lipsa unei forțe reale de atracție pentru țările pe care le-ar dori în sfera sa de influență.