Opinii

Am primit mai multe invitații onorante de a contribui la diferite antologii – dintre care două cu adevărat impresionante - cu un text dedicat centenarului Trianonului.

Donald Trump, președintele care a vrut, cu mijloace complet inadecvate, să facă o Americă mai mare și a lăsat una mai mică.

Să nu fim fataliști: dacă se vor administra doze suficiente de imaginație, inteligență și curaj, bătălia pentru vindecarea României de „ciuma roșie” nu va fi neapărat pierdută.

Când a sfidat regulile stării de urgență și pe cele ale stării de alertă, Teodosie nu a sfidat statul laic în numele datoriei creștinești, ci pentru a umili acest stat.

Nu a durat prea mult să ne întoarcem la luptele politice. Cele două luni de pandemie par astăzi o paranteză pe care principalele partide au acceptat-o de nevoie.

Donald Trump a reacționat impulsiv, în maniera sa obișnuită, în conflictul cu Twitter, dar la fel de clar a fost evidențiat și partizanatul politic, dublul standard aplicat de rețelele sociale.

Inadecvarea e una din pietrele de încercare a sistemelor filosofice moderne (carteziene), căci ea deturnează cunoașterea și o descalifică din elementele ei indubitabile.

America pare tot mai dezbinată, fragmentată și mai tribalizată. Totul, spre avantajul vocilor extreme.

Tulburările de acum seamănă cu revoltele și violențele din Los Angeles, din 1992.

Flexibilitatea pe care noi ne-o dorim pentru a ne ocupa de șantierele neterminate ale secolului XX atrage riscul major al unui decalaj tehnologic între România și restul UE, imposibil de recuperat.

Nimic nu justifică cinismul PSD, care a început deja să vorbească despre o moțiune de cenzură, imediat după încheierea stării de alertă.

Știm deja că extremismele, liderii mesianici, demențele și frustrările au însoțit în permanență istoria, cel puțin în ultimele secole, și au provocat conflagrații mondiale și masacre de tot felul.

O minimă onestitate obligă la constatarea unui monumental eșec guvernamental în gestionarea stării de alertă.

Decizia CEDO în cazul Kovesi ar trebui să fie baza de la care să se pornească la restabilirea independenței justiției și a rolului central al puterii judecătorești.

Nu este deloc vremea bilanțului, nici sfârșitul stării de urgență nu înseamnă sfârșitul pandemiei, așa cum mulți concetățeni au părut, în aceste trei zile de vid de reglementare, să creadă.

Pandemia de coronavirus a stricat planurile politice ale președintelui Vladimir Putin și ar putea deveni o bornă în istoria recentă a Rusiei.

Incapacitatea Washingtonului de a se implica într-un mare proiect de mobilizare, producție și coordonare este rechizitoriul cel mai dur la adresa performanței statului american în timpul COVID-19.

Noile reglementări și restricții vor face ca, în general, afacerile să fie gestionate mai ineficient și mai scump în timp, iar 10% din economie nu-și va reveni decât foarte greu, poate niciodată.

Instituția care a eradicat variola și SARS este acuzată că a acționat prea lent și că a luat apărarea Chinei. Totuși, evenimentele din ultimii ani au luat pas cu pas din atribuțiile instituției.

Acum vor căpăta contur definitiv în Uniunea Europeană clivajele dezvoltării care vor structura în mod durabil și nivelurile de influență la Bruxelles.

Scopul e cu adevărat cufundarea țării într-o situație cît mai rea cu putință, deopotrivă epidemiologică și economică, pentru ca la alegeri PSD să se prezinte, așa cum a mai făcut-o, ca un Mesia al națiunii