Sondajul care demontează manipulările despre protestele #rezist. Protestatarii, apolitici

 Centrul de Studii în Idei Politice a realizat un sondaj printre protestatarii #rezist pentru a identifica profilul acestora. 78% dintre acestia au studii superioare, iar 90% spun ca nu fac parte din niciun partid politic, sunt în general de dreapta (62%) și au ca principale trei nemulțumiri corupția, legile Justiției și nivelul scăzut al clasei politice, 90% dintre ei au fost la vot și tot 90% sunt apolitici și nu fac parte din niciun ONG.

Sondajul a fost realizat in data de 10 decembrie 2017 printre cei care participau la un miting de protest in Piata Victoriei, între 18.30 și 22.30, pe baza unor interviuri față în față. Realizatorii sondajului spun că toate persoanele prezente la protest au avut șanse egale de a fi selecționate. La acea data au fost prezenti peste 5.000 de oameni in fata Guvernului. 

​Date generale

Ce-i nemulțumește pe protestatari:

• Protestatarii din Piaţa Victoriei sunt mai degrabă bărbaţi (54%), deşi femeile sunt în număr important prezente (46%).
• Vârsta respondenților este cuprinsă între 25 şi 44 de ani (67%).

• Ei au studii superioare (78%) şi sunt activi pe piaţa muncii (75%), majoritatea covârşitoare fiind angajați în companii private
• Consideră că România se îndreaptă „Într-o direcţie greşită” (97%), cele mai importante probleme cu care se confruntă România identificate în momentul interviului fiind Corupţia (24%) şi Legile Justiţiei (13%) 

Implicare civică

• Marea majoritate a respondenților declară că nu fac parte din vreo formă voluntară de asociere /partid, ONG, sindicat etc/ (90%).

• Doar 10% dintre respondenții declară că nu au votat la ultimele alegeri parlamentare, 90% declarând că au fost prezenţi la vot.

• Un număr covârşitor de persoane au declarat că au luat parte şi la alte proteste începând cu 2008 până în prezent, 47% declarând că au fost prezenţi la protestele împotriva OUG 13 din Februarie 2017.
• 16% au declarat că au fost prezenţi la protestele Roşia Montana (2013).
• 39% dintre respondenţi au declarat că singurul protest la care au luat parte în trecut a fost împotriva OUG 13 (Februarie 2017).
• 5% dintre respondenţi au indicat că protestul din data 10 decembrie 2017 este primul protest la care participă.

Prezenţa la protest

• Principalele mijloace de informare în legatură cu protestele sunt Facebook (48%) și presa online (16%)
• Respondenţii au indicat că au venit însoţiţi la proteste de prieteni (36%) şi/sau de partenerul de viaţă (29%)
• Doar 21% au indicat că au venit singuri (neînsoţiţi) la protest.
• 60% dintre respondenți s-au declarat dispuşi să folosească şi alte forme de protest
• Dintre formele de protest indentificate de către respondenţi Greva a fost indicată spontan de 18%, iar Greva fiscală a fost indicată spontan de 10%.

Poziţionare ideologică

• În ce priveşte poziţionarea ideologică, respondenții se declară în majoritate de Dreapta

• (62%), dar există şi persoane care se poziţionează mai degrabă la Centru (30%) şi Stânga (8%) scalei ideologice 
• Auto-poziționarea pe scala ideologică stânga – dreapta este confirmată în mare parte de răspunsurile oferite la bateria de întrebări selecţionate pentru identificarea valorilor personale.
• Respondenţii au indicat o predispoziţie ridicată pentru Recompensarea efortului individual (79%) şi aprecierea Climatului competiţional (68%), dar au apreciat că este necesară Intervenţia statului pentru asigurarea bunăstarii cetăţenilor (55%).

Valori politice

• Respondenții se declară în majoritate covârşitoare susţinători ai sistemului democratic
• (97%), susţinători ai UE (95% declară că nu ar fi de acord cu Ieşirea României din UE) şi susţinători ai unui guvern de specialişti (82%), doar 15% opunându-se acestei posibilităţi.
• Doar 29% declară că ar prefera un regim autoritar, 63% opunându-se acestui scenariu, 95% opunându-se unui regim militar şi 97% opunându-se unui regim religios.

Emoţii

• Din punct de vedere al emoţiilor, orice protest este încărcat, în mod natural, de sentimente negative. Astfel, în contextul protestelor actuale, sentimentul cel mai acut resimţit este Frustrarea (90%), urmat de Dezamăgire (83%) şi Furie (74%). 
• Însă, de asemenea este de aşteptat ca respondenții să resimtă un grad ridicat de încredere şi speranţă în reuşita acţiunilor lor. În cazul protestului analizat, respondenţii au indicat un grad de Neîncredere ridicat (Încredere Foarte puţină + Puţină - 72%).
• Speranţă au indicat că resimt doar 49% dintre respondenţi, 51% menţionând că au Foarte puţină + Puţină Speranţă.

Percepţii

• Protestele, în general ca mijloc de acțiune sunt percepute a fi Eficiente de către 73% dintre respondenţi. 
• În același timp, doar 48% dintre respondenţi percep actualele proteste ca fiind eficiente. 
• Percepţia că decidenţii politici sunt receptivi la doleanţele cetăţenilor este împărtăşită de doar 12% dintre respondenți.
• 35% dintre respondenți consideră că decidenţii politici devin mai receptivi, ca urmare a protestelor.