Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Niște jurnaliști
2018-02-20
4
Disputa despre conduita jurnaliștilor la conferințele de presă e dată de amestecul indigest dintre jurnaliștii cinstiți, care cred în puterea independenței editoriale, și propagandiștii aflați în soldă, mânați de complicități politice și interese patronale.

 

Paginile de Facebook românești s-au învol­bu­rat după cele două conferințe de presă, cu șe­fa DNA și cu președintele statului, mult aș­teptate de public, dar mai ales de jurnaliști. Spațiul politic stătea să ex­plo­deze pe partea PSD, care cerea exasperat lichidarea La­u­rei Codruța Kövesi, iar te­le­viziunile arondate, Antena 3 și RTV, țineau focul aprins cu înregistrări „epocale“, livrate în prime-time de niște penali (Vlad Cosma, Sebastian Ghiță etc.). Transmise live, con­fe­rințele de presă n-au fost doar apariții relevante sau mai puțin reușite ale unor actori importanți ai scenei publice, ci și examene la vedere pen­tru practicanții profesiei de jurnalist. Au­diența a fost mare pe mediile care au difuzat co­n­fe­rința de la DNA, s-a urmărit cu interes și apa­riția (atât de rară, totuși!) a președintelui Io­hannis, iar dezbaterea despre întrebările puse și răspunsurile primite de jurnaliști a venit de la sine.

 

Prima nedumerire a fost dacă oamenii de pre­să merg să pună întrebări sau să ia la palme. Tolontan a luat apărarea dreptului inalienabil al jurnalistului de a pune întrebări, ieșind cu pieptul gol pe blog împotriva autorităților ca­re nu răspund: „Președintele Iohannis debar­a­sează microfonul, ministrul justiției, Tudorel Toa­der, fuge la propriu, iar când ajungi să pui o întrebare la DNA afli că nu e o întrebare patriotică. Fuga de răspunsuri înseamnă o devalorizare a instituțiilor democratice“. Corect! Însă nu tot ce se întreabă este musai de interes public, chiar dacă jurnaliștii se acoperă cu afir­ma­ția că reprezintă cetă­țea­nul. Pentru asta profesioniștii se pregătesc, au informații pe care le verifică prin întrebări, relevă un fapt, o acțiune sau o nonacțiune a au­torităților care îi afectează pe cetățeni. Alt­minteri, totul devine o hârjoană amabilă sau o hărțuire fără sens. Hârjoane vedem în fie­ca­re seară la televiziunile care deservesc par­ti­de. Exemplul de manual este Dragnea la RTV, niciodată deranjat de vreo întrebare neîn­gă­duită. Hărțuitorii citesc de pe telefon întreb­ă­rile venite „de sus“, riscând să fie ironizați de colegi, așa cum a pățit reporterița de la An­tena 3. Mona Dîrțu a ridicat pe blog problema legitimității întrebărilor puse de Tolontan la DNA: „Au ajutat ele la clarificarea unor fapte/situații/decizii? Eu cred că despre asta-i vorba în primul rând; și că istoricul unui jur­nalist, numele angajatorului etc. sunt ches­tiuni cu totul secundare“. Deși jurnalist cu experiență, ieșit pe teren, Tolo a fost incoerent la DNA, a venit, a revenit, fără să releve ceva nou, de mare interes public.

 

Costi Rogozanu (Vox Publica) decela „un tre­mur“ în vocea unei jurnaliste „îmbârligată în propriul narcisism“ la discuția cu președintele, tremur interpretat ca o stare de frică. „Ați observat cât de intimidați erau ziariștii, și ăia buni și ăia slabi, la aceste conferințe de pre­să, Iohannis & Kövesi? Voci tremurânde, fâs­tâ­ceală, pierderea șirului. Mie mi-au dat ceva fiori aceste fâstâceli, era un fel de frică și ne­pu­tință. Neputința venind din faptul că orice ai întreba, de fapt nu întrebi, ci te expui ca fiind de o parte sau alta, și siguranța că orice ai întreba nu vei primi un răspuns, ci un per­formance, zice Rogozanu. Dintr-o pers­pec­tivă diferită, da, apare uneori neputința, dacă jurnalistul e instruit ca provocator. Nu întot­dea­una provocările reușesc și atunci apare frica de șefii redacționali sau de patron: nu livrezi, pleci din job. Timiditatea nu e un atri­but al profesiei, iar bâlbâiala survine când lip­sește suportul de informare, de pregătire și pro­fesionalim.

 

Niște jurnaliști n-au ieșit bine la examenul pu­blic: unii n-au fost suficient de pregătiți, alții au mers cu o agendă ostilă pentru a alimenta mașinile de propagandă supraîncălzite la An­tena 3, la RTV, la B1 TV sau în emisiunea de import de pe TVR 1, România 9, care a adus damful de closet al Antenei 3 în televiziunea publică. La întrebarea dacă jurnalistul isco­dește sau dă palme, un răspuns „bombă“ a dat Gâdea miercuri seara, când, aplecat asu­pra invitatului liberal în studio, aproape de a-i administra o palmă, a răbufnit în direct spu­nând „Pupați-o în c* pe Kövesi“. Peste 100 de sesizări se află acum pe masa CNA. Ghi­nion, tocmai acum când Gâdea e dovedit ca mincinos și de rea-credință și în procesul pier­dut la Tribunalul București cu un diplo­mat.

 

Disputa despre conduita jurnaliștilor la confe­rințele de presă și la interviurile importante, de unde pot veni clarificări și informații noi (vezi cazuri pozitive ca Ramona Avramescu - TVR cu Trump, Alice Iacobescu – Digi 24 cu Ma­rine Le Pen, Ovidiu Oanță - Pro TV, co­res­pondent pe justiție, și alții), e dată de ames­tecul indigest dintre jurnaliștii cinstiți, care cred în puterea independenței editoriale, și pro­pagandiștii aflați în soldă, mânați de com­plicități politice și interese patronale. Publicul vede niște jurnaliști la o conferință de presă. E o iluzie... optică. Mulți n-au nicio legătură cu jurnalismul, au alte misiuni, construind ima­ginea unei fracturi ideologice în interiorul breslei. Produc confuzie, se erijează în ar­hanghelii dreptății apărând penalii și lovind la temelia democrației. Se recunosc după între­bările puse, care nu iscodesc, ci atacă sub cen­tură cu tupeu și uneori cu furie.

TAGS : Antena 3 RTV DNA PSD Vlad Cosma
Comentarii
Marius Nicolescu 2018-02-21
Vai de noi! Ce națiune! Ce amestec de curvăsăreală, delațiune, de cuțit pe la spate ce caracterizează, în general, această nație și, în special politicienii și jurnaliștii acestei țări. O să dau câteva nume de jurnaliști caracterizați mai sus: Gâdea, Badea &Co. Antena3, Ciutacu, Crețulescu &Co. RTV, Tolontan, "doamnelor și domnilor" Sorina Matei, Mănăstire &Co. B1. Dar și R. Bogdan, Hoandră, Gușă &Co. Realitatea. De la alte televiziuni îmi lipsesc date, căci nu urmăresc. Mai putem nominaliza jurnaliști bătrâni și perverși: Chirieac, SRS, maestrul Cristoiu și (era să uit) Andronic. De ieri, cu tristețe în suflet l-am scos de la inimă pe ULTRAS-ul Banciu. Ieri a virat brusc spre stânga de era să mă dea cu capul de pereți. Ce am auzit ieri din gura lui m-a îngrozit pur și simplu. A dat mâna cu patronul (fiul fratelui Păunescu). A aruncat lături de mizerii peste ascultătorii lui fideli. Am mai pierdut pe unul pe care-l consideram OM. Păcat! Nu avem stofă, se pare. Asta-i rasa noastră, fir-ar să fie.
lmihai 2018-02-21
Fbuna analiza d-stra doamna Armanca!
As sugera sa faceti o analiza si a noului Recorder.ro, unde tinerii ziaristi nu par a face politica vreunui patron ci chiar sunt animati de dorinta de informare corecta a cititorului, aduc subiecte extrem de interesante despre oamenii obisnuiti, cei de langa noi despre care nu stim mai nimic...
Brindusa Armanca 2018-02-22
Multumesc, urmaresc Recorder si alte cateva site-uri ale jurnalistilor tineri. Voi scrie despre ele.
Isoscel 2018-02-20
Pe Tolontan nu l-a ajuta niciodata mintea ! Este mai rudimentar decat un tractorist de ceape. Doar ca lucanfd pentru cine trebuie, el lanseaz bomba iar armata celui ce plateste fac bum ! bum ! in locul ghiulelei , chiar daca aceea nu produce decat un fasait penibil ! Probabil ca simitit mai devreme de catre ziaristii din sport , aceia l-au poftit sa se ocupe de altceva ! Eu unul nu-l vad pe Tolontan capabil sa poarte o discutie civilizata cu cineva, ci doar grohaind si facand semne spre tolba lui cu munitii. Ce sa mai vorbesc de cornuta Sorina Matei, cu un tupeu de tarfa ordinara si cu o minte de gaina . Ar trebui mai multe asemenea analize ale ziaristilor adevarti care sa contribuie la izolarea si apoi extirparea lepadaturilor din mass media romaneasca atat de poluatoare si daunatoare.
Total 4 comments.
Recomandari
1519
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22