Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Revenirea lui Silvio Berlusconi
2018-02-20
2
Italia ar putea ieși slăbită din alegerile parlamentare, într-un context în care stabilitatea internă este importantă pentru a putea fi actor în reașezarea arhitecturii europene.

 

În mai puțin de două săptămâni, alegătorii ita­lieni sunt chemați la urne pentru a-și reînnoi parlamentul și pentru a-și alege un nou gu­vern. Scrutinul ar putea însemna revenirea la tradiționala instabilitate po­li­ti­că în țara care a cunoscut, de la adoptarea Constituției din 1948, nu mai puțin de 64 de guverne. Este un dez­no­dă­mânt foarte probabil, atât de frag­mentat este electoratul ita­li­an, iar alianțele politice sunt destul de eterogene. Nici le­gea electorală nu ajută prea mult, fiind vorba de un sistem foarte complicat. Acesta pre­ve­de alegerea a 36% dintre deputați și se­na­tori pe baza unui scrutin uninominal majoritar într-un singur tur, iar restul pe baza unui scru­tin proporțional (locurile sunt atribuite fie­cărui partid, proporțional cu numărul de vo­turi pe care le-a obținut). Deși toate partidele s-au pronunțat pentru modificarea legii elec­to­rale, compromisul a fost imposibil de găsit. Există și o primă electorală, pentru a putea forma majoritatea, pentru coaliția care obține cel puțin 40% din voturi.

 

În momentul de față, există un trend ascendent pentru co­aliția forțelor de dreapta și pentru partidul fostului pre­mier Silvio Berlusconi. Con­dam­narea sa pentru fraudă fiscală îl împiedică să fie ales și să pretindă postul de șef al guvernului, însă acest lu­cru nu îl oprește să fie un reper pentru o mare parte a electoratului de dreapta din Italia și un actor de neocolit pe scena politică ita­liană. Partidul său, Forza Italia, este cre­di­tat cu aproape 18% din intențiile de vot, iar co­aliția în care se află (alături de Liga Nor­du­lui – 14% și Fratelli d’Italia, o forță politică des­tul de apropiată ca mesaj de Frontul Națio­nal din Franța – undeva la 5%) ar fi votată de peste 37% dintre alegători. Un scor insu­fi­ci­ent pentru a crea un guvern, dar sensibil mai mare decât ar obține actuala coaliție de guvernământ, a partidelor de centru-stanga, creditată cu 27% (în care principala for­ma­ţiu­ne, Partidul Democrat, condus de Matteo Renzi, ar fi susținută de aproape 23% dintre ale­gători). Așa-numitul partid antisistem Miș­carea 5 Stele (M5S), fondat de comicul Beppe Grillo și condus de vicepreședintele Camerei Deputaților, Luigi Di Maio, rămâne prima forță de pe scena politică italiană, fiind creditat cu aproape 28% din intențiile de vot, însă po­ziția sa este izolată, deoarece refuză intrarea în orice coaliție.

 

Mai există un element de incertitudine: din cei 51 de milioane de cetățeni cu drept de vot, 10 milioane nu știu pe cine vor alege pe data de 4 martie. Imposibil deci de făcut predicții, deși, în ciuda anului 2017 neobișnuit de calm, cu un guvern ținut în afara luptelor politice și rezultate economice foarte bune (creștere eco­nomică de 1,5%, reducerea deficitului bu­ge­tar și excedent comercial), trendul este ne­favorabil pentru coaliția de guvernare. Și acest lucru în pofida susținerii externe, mai ales din partea președintelui francez, care și-a de­cla­rat explicit sprijinul pentru Renzi. Aces­ta din urmă a adoptat în alegeri inclusiv deviza lui Ma­cron „În mișcare“/„In Cammino“. Uzura lui Renzi, după patru ani de guvernare, nu poa­te fi depășită, întrucât datele economice cu care se poate mândri coaliția de guvernare nu sunt percepute de opinia publică. Șomajul (11%) rămâne sensibil mai mare decât media zonei euro (9%). Apoi, mai există o dorință de a sancționa UE pentru felul în care a lăsat sin­gură Italia în gestiunea crizei refugiaților.

 

Apar două posibilități. Coaliția condusă de Ber­lusconi (81 de ani), va obține 40% din voturi și va forma guvernul. Ar fi ales atunci un pre­mier apropiat lui, ce va avea și misiunea de a gă­si o formulă care să îi permită acestuia să can­dideze și să ocupe funcții. Dacă nu se va con­tura o majoritate clară, există și posi­bilitatea ca președintele Sergio Mattarella să caute men­ținerea actualei echipe guver­na­men­tale con­duse de Paolo Gentiloni. În am­be­le cazuri, Italia ar ieși slăbită, într-un context în care sta­bilitatea internă este importantă pentru a putea fi actor în reașezarea arhi­tec­tu­rii eu­ro­pe­ne. Un guvern italian cu o ma­jo­ri­ta­te fragilă și un guvern spaniol zguduit de cri­za catalană înseamnă creșterea ponderii cu­plu­lui franco-ger­man în UE, deja favorizată de Brexit.

TAGS : italia silvio berlusconi alegeri liga nordului forza italia Matteo Renzi Beppe Grillo vot
Comentarii
Marius Nicolescu 2018-02-21
Avem și la poporul frate-soră tendința ca funcția de parlamentar să devină o meserie pe viață ( S. Berlusconi 81 de ani!). Și noi.....pe urmele lor. N'așa?
Imreh Istvan 2018-02-20
Articolul este de fapt ub calcul matematic a situatiei pe esichierul politic de azi in Italia. Se arata ca exista o crestere a partidelor de dreapta in apetitul electoral si o diminuare subatantiala a stangii liberale. Aceste fenomene au fost prezenta in Austria, unde dreapta a castigat, in Germania, unde partidele traditionale au suferit infrangeri istorice si de aproape jumatate an nu s-a reusit formarea unui guvern,in Franta etc. Se schiteaza in articol ca democratia liberala de stanga este in regres si vin extremistii de dreapta, si vin puternic (desi eticheta de extremist pt unii si democrati pentru altii este discutabila). Renzi, cu rezultate slabe, manipulat de finantele mondiale de unde se trage, ca si Macron de fapt, prin politica lor externa si interna au creat un val puternic de nemultumire. Pacat ca articolul, scoate din context european evenimentele din Italia si nu analizeaza de fapt cauzele adevarate ale acestui declin a vechhi si pentru moment al acualei puteri din Italia. Cauza este politica pro migratie si pro refugiati, al guvernului Renzi, politica cu proiectare directa asupra calitatii vietii din Italia: situatia economica, siguranta cetateanului de rand, adica nesiguranta zilei de maine. Italia cu Grecia sunt in linia I a migritarii fortate din Africa subsahariana. Aceste mici lucruri, adica degradarea vietii si siguranta de zi de zi sunt amenintate in fiecare zi, lucru ignorat arogant de guvernul actual. Votul popular,emblema suprema a democratiei, incepe sa nu mai placa actualilor la putere, cei ce voteaza altfel fiind fascisti, extremisti, anarhici etc. democratiei
Total 2 comments.
Recomandari
2631
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22