Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Cele „100 de fețe“ ale PSD
2018-03-13
0
Cele 100 de măsuri ale premierului Dăncilă vor face mai complicat de urmărit programul de guvernare.

 

În materie de economie, Congresul PSD a adus o noutate: a schimbat paradigma urmăririi aproape obsesive a unui pro­gram de guvernare cu măsuri și strategii generale, pe termen mediu și lung, care au marea ca­litate (pentru cei care le pro­pun) că nu pot fi ur­mărite și pentru care, în caz de neîndeplinire, ni­meni nu poate fi făcut res­ponsabil. Doar un exemplu: în documentul de la Con­gres, se afirmă că, în anul 2040, România va fi lider re­gional în domeniul in­dustriei de tehnologia informației. Dacă acest proiect nu va reuși, rămâne să ne în­trebăm cine va fi responsabil, pentru că, peste 22 de ani, cine știe unde se va afla Liviu Dragnea.

 

Programul de guvernare se diluează foarte mult, pierzându-se între cele 100 de mă­suri citite de premierul Viorica Dăncilă și prioritățile de termen mediu și lung ale raportului PSD. Programul de guvernare - mult prea populist, care a destabilizat deja o parte din indicatorii macroeconomici, pe de o parte, și care, pe de altă parte, are multe amânări (o bună parte dintre ele bi­nevenite, pentru că ar fi adâncit și mai mult zonele de risc ale economiei) - era un document prin care se putea face o com­parație între promisiuni și realizări. Cele 100 de măsuri ale premierului Dăn­cilă, în care se amestecă, la grămadă, pro­movarea unor legi cu asfaltări din mediul rural și creșteri de pensii și salarii, vor face mai complicat de urmărit programul de guvernare.

 

Mai trebuie adăugate și cele șase direcții prioritare de dezvoltare (infrastructura, agri­cultura, energia și resursele naturale, educația, sănătatea, tehnologia infor­ma­ți­ei) care sunt prezentate în cel mai pur stil propagandistic. Respectiv, PSD se întoarce la formulările vagi din ultimii 25 de ani. Sunt promise din nou măsuri de cons­trucție a infrastructurii, se afirmă chiar că „va fi o infuzie uriașă de capital“, fără a se preciza, însă, concret, de unde va veni această „infuzie“. Din bani europeni, din fonduri naționale (știind că in­ves­tițiile publice au scăzut, în ultimii ani), din iluzoriul Fond Suveran de Investiții sau din folosirea viitoarei Bănci de Dezvoltare a Ro­mâ­niei. Niciuna dintre aces­te surse nu a reușit, până acum, să devină „o infuzie uriașă de capital“ și este foarte probabil ca nici în viitor să nu poată fi.

 

Mai există, în cadrul noului document al PSD, un capitol legat de capitalul româ­nesc. Se vorbește despre încurajarea, res­pec­tarea și protejarea capitalului au­toh­ton. Dar mijloacele pentru a realiza aceste lucruri sunt neclare. Știm de la premierul Dăncilă doar că în domeniul achizițiilor publice se va aplica „modelul german“. Dar informația este insuficientă pentru a înțelege cum va funcționa.

 

Pe de o parte, pentru că România trebuie să respecte regulile europene privind lici­tațiile publice. Pe de altă parte, România es­te, deja, de 11 ani, în Uniunea Euro­pea­nă, au avut loc nenumărate ajustări ale Legii achizițiilor publice, iar dacă ar fi fost posibilă încurajarea firmelor româ­nești în procesele de achiziții publice, fără abateri de la normele europene, se putea face până acum. De altfel, acesta nu este decât un anunț din seria de declarații pro­pagandistice. În realitate, lucrurile stau exact pe dos. Să nu uitam că, recent, Pri­măria Capitalei a organizat o licitație pen­tru înnoirea parcului de autobuze din Bu­curești. O licitație care deschide un bu­siness de peste 100 de milioane de euro și care nu a fost câștigată de vreo firmă ro­mânească, nici măcar de una din UE, ci de o companie din Turcia. Există, deci, o dis­tanță foarte mare de la vorbe la fapte.

 

Este greu de crezut că Guvernul Dăncilă va putea să schimbe centrul de greutate de la salarii, pensii și instituții publice (ob­sesiile economice ale actualei coaliții po­litice) către investiții, stabilitate legislativă și măsuri de încurajare a mediului de afaceri. De altfel, schimbarea este reco­mandată de partenerii și observatorii eco­nomiei românești. Sub o formă sau alta, agențiile de rating, analiștii internaționali sau Comisia Europeană observă că be­ne­ficiile creșterii economice riscă să fie risi­pite, din cauza absenței investițiilor și acu­mulării de deficite. Chiar dacă, în cele mai multe ocazii, opiniile defavorabile ale ana­liștilor străini sunt ignorate sau chiar iro­nizate (așa cum proceda, de exemplu, fos­tul premier Mihai Tudose) de către oficialii români.

 

Comisia Europeană a publicat, recent, un raport în care se spune clar că, „în ab­sen­ța reformelor structurale și a consolidării fiscale, creșterea economică solidă riscă să fie urmată de o aterizare dură“. În esență, documentul arată că, acum, în anii de creștere economică, ar trebui re­structurată economia și pregătită pentru perioade de încetinire sau chiar des­creș­tere, care sunt de așteptat să vină.

 

Agenția de presă Bloomberg remarcă fap­tul că România, țara cu cea mai mare creș­tere economică din UE, înregistrează, în același timp, una dintre cele mai mari ra­te ale sărăciei din Europa. Nu este o sur­priză, nici o noutate, dar este un semnal de alarmă. În plus, agenția de rating S&P, chiar dacă a menținut ratingul României, a constatat creșterea deficitelor, politica prociclică a guvernelor și creșterea gradua­lă a datoriei publice.

 

Recapitulăm: 100 de măsuri, șase prio­rități, un program vechi de guvernare și avertismente de la instituțiile financiare internaționale. În total, cele 100 de fețe ale unui PSD aflat într-o continuă con­fu­zie în materie de economie.

TAGS : Congresul PSD Liviu Dragnea Dăncilă program guvernare populism prioritati eduucatie fond suveran
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1950
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22