Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Europa Centrală, bastionul populismului
2018-04-11
5
Grupul de la Vișegrad se află în acest moment sub spectrul populismului, iar impactul la nivelul UE este departe de a fi neglijabil.

 

Victorie zdrobitoare, nicidecum neașteptată, dar surprinzătoare mobilizare la vot a electoratului: FIDESZ (în coaliție cu KDNP) și premierul Orbán Viktor câștigă a treia oară consecutiv alegerile din Ungaria cu majoritate absolută de două treimi. Peisajul electoral maghiar este unul foarte stabil. Schimbările din 2010 încoace sunt periferice. Jobbik, partidul de extremă dreaptă, care în ultimii ani și-a pilit dinții de lup spre a putea fi frecventabil în perspectiva unei alianțe guvernamentale, își conservă capitalul politic de 20% și devine a doua forță parlamentară, în dauna stângii. Precar coalizată în 2014, aceasta plătește de astă dată prețul diviziunilor sale cronice. 70% din electoratul maghiar votează constant dreapta, conservatoare sau radicală (unii spun chiar extremă).

 

Orbán prelua în 1993 șefia unui partid liberal antisistem spre a-l transforma în formațiunea naționalist-conservatoare dominantă a eșichierului politic, de două decenii. Din 2002, alianțele electorale conduse de FIDESZ nu au scăzut niciodată sub 40% în alegerile parlamentare. Noul triumf al FIDESZ se înscrie într-o tendință regională, manifestă la nivelul Grupului de la Vișegrad. Polonia, Slovacia și Cehia sunt guvernate de forțe cu programe similare: împotriva imigrației, cel puțin rezervate, dacă nu ostile instituțiilor europene, naționaliste și cu o agendă socială conservatoare. Cu afișate orientări ideologice disparate, acestea sunt adesea grupate sub eticheta populismului.

 

Ce este însă populismul? Devenit în ultimele decenii o etichetă incriminatorie, un sinonim pentru demagogie, populismul are o lungă tradiție, care coboară până la Revoluția Franceză. Dacă până de curând nimeni nu se (mai) autodefinea ca populist, Matteo Salvini, liderul Ligii Nordului din Italia, a încălcat tabuul după succesul electoral din martie. Declarându-se „mândru că e populist“, el ne amintea indirect că în secolul XIX mișcări asumat populiste bulversau, în Rusia și SUA, câmpul politic. Pe scurt, consensul asupra definirii populismului reține (doar) două caracteristici: apelul la popor și contestarea elitelor, ilegitime și/sau corupte. Populismul se dorește o formă de restituire a puterii către popor, către simplul cetățean. Presupus virtuos și deținător al unei înțelepciuni politice superioare, poporul este împiedicat în realizarea aspirațiilor sale legitime de manevrele oculte ale unei elite, interne sau externe, care urmărește să guverneze în propriul interes.

 

Odată lămurită chestiunea naturii populismului, se pune întrebarea: sunt populiste partidele care guvernează în Ungaria, Polonia, Slovacia, Cehia (sau măcar unele dintre ele, în cazul unor coaliții)? Fără dubiu, da. Europa Centrală a devenit bastionul populismului.

 

În Ungaria, FIDESZ și-a axat campania pe demonizarea imigrației, ca element central al unui insidios complot urzit de George Soros, cu concursul obscurilor birocrați din instituțiile europene, spre distrugerea națiunii maghiare. Eterogena opoziție, de la ecologiști la extrema dreaptă, a fost zugrăvită, în tușe groase, drept „candidații lui Soros“, o elită trădătoare. Nu banale alegeri, ci un Armaghedon. Identitatea maghiară, unitatea transfrontalieră a națiunii, protecția gospodăriilor vulnerabile au fost în centrul discursului FIDESZ. Numai bunul simț și patriotismul omului simplu puteau preveni catastrofa alienării. Iar FIDESZ a monopolizat cu aceste mesaje votul rural, al orașelor mici și al diasporei.

 

În Polonia, unde stânga nu a trecut pragul electoral în 2015, principalii competitori sunt dreapta liberală (Platforma Civică) și cea conservatoare (PiS, Lege și Justiție). PiS a câștigat majoritatea simplă la ultimele alegeri, o premieră pentru un partid în Polonia postcomunistă, cu mesaje centrate pe identitatea națională și împotriva acceptării imigranților conform cotelor europene, protecție socială pentru categoriile defavorizate, creșterea alocațiilor pentru copii, dar și ultraconservatoare la nivel social. Euroscepticismul și denunțarea elitelor corupte, mai ales interne, dar și internaționale au devenit repere ale politicii PiS, care întreține raporturi extrem de apropiate cu FIDESZ. PiS a reușit astfel monopolizarea filonului populist, unul ilustrat de-a lungul timpului de diverse formațiuni.

 

Scena politică slovacă a fost dominată mai mereu de formațiuni populiste, de la HZDS (Mișcarea pentru Slovacia Democratică a lui Vladimir Meciar) în anii de după independență la Smer-SD al lui Robert Fico, premier timp de zece ani, din 2006 până în martie 2018. Smer se afișează social-democrat, dar a guvernat cu sprijinul altor formațiuni național-populiste (SNS – Partidul Național Slovac, LS-HZDS între 2006 și 2010, SNS din nou după 2016, iar între 2012 și 2016 a dispus de majoritate simplă, caz unic).

 

În Cehia, după legislativele din octombrie 2017, nu s-a putut forma un guvern, dar cel mai mare scor (30%) l-a obținut ANO 2011, partidul premierului demisionar, miliardarul Andrej Babiš, adesea catalogat drept populist. Formațiunea populistă și eurosceptică Libertate și Democrație Directă a obținut și ea peste 10%. Președintele Milos Zeman a fost reales în ianuarie cu o agendă antiimigrație, eurosceptică, protecționistă, calificată drept populistă de presa internațională. Chiar dacă am admite că premierul Babiš și președintele Zeman sunt etichetați simplist drept populiști, poziționările lor politice sunt de multe ori convergente cu cele ale partidelor politice populiste.

 

Grupul de la Vișegrad se află, așadar, în acest moment sub spectrul populismului, iar impactul la nivelul UE este departe de a fi neglijabil. //

 

(Răspunderea pentru opiniile exprimate aparține exclusiv autorului. Ele nu angajează redacția și nicio altă instituție)

TAGS : viktor orban populism FIDESZ grupul visegrad polonia cehia slovacia liga nordului italia europa centrala soros extrema dreapta PIS meciar
Comentarii
Horatiu Coman 2018-04-13
"Demonizarea imigrației" e întemeiată pentru ca realitatea miilor de "no go area" de "no go zone" din orașele Occidentului o reclama, d-le Adam. La fel, creșterea exponențială a violurilor, tâlhăriilor de tot felul, crimelor si a atentatelor teroriste care sant in cvasitotalitatea lor datorate invaziei musulmane. Noii paznici culturali se simt îndrituiți sa lipească etichete pe fruntea contraopinenților, adică a celor care mai au o minima doza de simt al realității, al autoconservării. Asta e o practica consacrata de bolșevici. Nu e o pura întâmplare ca stânga neomarxista - care astăzi da majoritatea copleșitoare la Bruxelles, Oxford, CNN, ZDF, Paris, Sorbona, Harvard, Berlin, Strasbourg, Washington Post etc - are exact aceleași reflexe ca înaintașii lor ideologici: etichetarea ca fasciști, populiști, naziști, naționaliști, xenofobi etc a tuturor celor care nu digera pe nemestecate predania lor socialistoidă, asa-zis progresistă. Nu m-as mira deloc ca umila mea postare sa fie reperată la categoria.. "hate speech" (noua forma a cenzurii "progresiste" !
__PS. Consensul majoritar socialist al eurobirocratilor de la Bruxelles nu poate concepe decât o Europă intolerantă față de cei care se încăpățânează sa mai apere valorile care au format-o
Dorel Teican 2018-04-16
Aveti dreptate 100 % !
Imreh Istvan 2018-04-13
Interesant articol Dle R. Adam, dar prea tendentios, unilateral si rauvoitor, linie preluata de o vreme de Revista 22. Poate ca cei ce conduc tarile din grupul V4 sunt populisti dar au realizari remarcabile pe plan economic, socio-cultural si politic. Si nu toti sunt populisti de dreapta, cei din Slovacia au un guvern de stanga. Si discursul central nu este impotriva migratiei, ci a MIGRATARII ILEGALE, care este o diferenta mare. Migrantii ilegali nu sunt si toti refugiati din zone de conflict armat. Ungaria deja a primit oficial cca 1300 refugiati din Siria si alte zone de conflict, lucru care se trece sub tacere. De fapt si sper sa nu am dreptate, migratarea ilegala este o forma de infiltrarea in Europa a unor soldati de alta cultura, de alta identitate, cu misiune bine precizata, care nu doreste sa se integreze, ci sa creeze nesiguranta si conflict permanent, testarea reactiei tarilor "invadate", reactie ce s-a vazut extrem de slaba si dezamagitoare.
lucid 2018-04-11
Ce e asa de greu de priceput: falimentul ocultei neo-marxiste - care dupa 1968 (ah!, Cohn-Bendit!) a reusit sa acapareze UE deturnand-o de la scopul initial de Piatza Comuna intr-un instrument ideologic virulent anti-crestin - este evident. In locul omului nou, lobotomizat, fara radacini si supus experimentelor sexuale - se revigoreaza omul traditional al fiecarei natiuni care nu doreste sa fie manipulat de oculta care a acaparat FARA ALEGERI parghiile UE la Bruxelles. Asta e tot.
visator 2018-04-11
Scopul initial a fost Piatza comuna, insa nu a fost si scopul final. O uniune politica o urmeaza invariabil unei economice, din simplul motiv ca politicile economice trebuie sa convearga, altfel se alege praful de Piatza Comuna.

Instrumentul asa numit anti-crestin este de fapt instrumentul iluminismului in care statul trebuie separat de ORICE forma religioasa. Cum definiti "un crestin"? Un om cu valori morale conform celor expuse de Iisus? Sa nu fure, sa nu minta, etc? Apoi sincer, suntem fooooarte departe de a fi crestini.

Un alt punct este ca eceste valori morale nu sunt proprii crestinismului ci fac parte din umanitatea noastra. Nu avem nevoie de percepte divine sa stim ca furtul sau omorul sunt imorale. In privinta omului "supus experimentelor sexuale", in primul relatia cu UE si Bruxelles mi se pare neclara si hilarica, iar in al doilea rand - mai lasati canalele alea deocheate, nu fac bine la "luciditate" se pare.
Total 5 comments.
Recomandari
1547
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22