Arhivă PDF începând din 1990 I Abonamente Revista 22 I Access Abonați PDF



Banii europeni și starea democrației
2018-05-08
0
Fragilizarea statului de drept și a democrației este pusă în discuție instituțională la nivelul Uniunii Europene.

 

Propunerea de buget dată publicității miercuri, 2 mai, de Comisia Europeană a stârnit, poate mai mult decât în alte ocazii similare, atenția opiniei publice din România, obișnuită altfel să privească chestiunile legate de fondurile europene fie cu resemnarea dată de cunoscuta incapacitate a autorităților românești de a le atrage și a le absorbi în mod real, fie cu descurajarea dată de procedurile complicate, birocratice, prin care aceste fonduri pot fi obținute și apoi cheltuite. Peste toate aceste considerente se adaugă, firește, reticența unora dintre posibilii candidați la atragerea de fonduri europene născută din corupția îndeobște asociată cheltuirii banilor europeni, mai cu seamă la nivelul administrației publice locale.

 

Punctele sensibile care au atras atenția în mod special au fost cele privind propunerea introducerii unui nou mecanism de filtrare a alocărilor bugetare la nivelul acelor state membre cu dificultăți în menținerea unui standard satisfăcător al statului de drept. Atât Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, cât și Günther H. Oettinger, comisarul responsabil pentru buget și resurse umane, au vorbit în conferința de presă de miercuri de necesitatea unei întăriri a statului de drept în anumite țări membre ale UE, fără a le denumi și ferindu-se de citarea unor cazuri specifice.

 

După cum au arătat oficialii europeni, statele membre sunt deja obligate prin actualele prevederi și tratate să ofere garanții privind cheltuirea banilor europeni la adăpostul legilor. În cazul românesc, în treacăt fie spus, una dintre cauzele pierderii progresive de interes a autorităților pentru atragerea și cheltuirea banilor europeni se leagă, fără îndoială, de dificultatea de a devia sume de la scopul inițial și de a le direcționa altfel, fără justificări. Există, se știe, mecanisme eficiente de control la nivel european, redutabile pentru rețelele de corupție la nivel național. Noutatea propunerilor actuale vine din constatarea inexistenței unui mecanism care să protejeze cheltuirea banilor europeni de către state care nu-și respectă angajamentele privind menținerea statului de drept.

 

Or, după cum se constată în expunerea de motive publicată de Comisia Europeană, buna și onesta cheltuire a banilor europeni este în ultimă instanță apărată de sistemele de justiție independente ale statelor membre și de capacitatea guvernelor acestora de a susține și apăra principiile statului de drept (în special tratamentul nepreferențial în fața legii). În cazul adoptării noului mecanism, Uniunea Europeană ar putea decide suspendarea, reducerea sau restrângerea accesului la fondurile europene în funcție de „natura, gravitatea sau scopul deficiențelor“ constatate în cazul în speță și ar putea fi invocat, de pildă, în cazul unor disfuncții ale autorităților de implementare a bugetului UE sau în situația când se constată o proastă funcționare a „investigării sau a instrumentării cazurilor de fraudă sau corupție legate de bugetul european“ ori o diminuare a independenței tribunalelor.

 

Autoritățile române nu au dorit să pară prea emoționate de perspectiva noului mecanism. Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, părea chiar că nu a urmărit cu mare atenție prezentarea propunerii de buget a CE, de vreme ce a vorbit despre „o posibilă creştere a alocărilor pentru politica de coeziune, de resurse importante pentru politica agricolă comună“, adică exact acele mari categorii bugetare vizate de reduceri, conform anunțului CE publicat de altminteri pe o pagină oficială a Guvernului României. „Comisia propune o reducere moderată a finanțării pentru politica agricolă comună și politica de coeziune – cu aproximativ 5%, în cazul fiecăreia dintre ele – pentru a reflecta noua realitate a unei Uniuni cu 27 de state membre.“ Nici ministrul Finanțelor nu a părut preocupat de propunerea CE. Iar președintele Camerei Deputaților a părut mai sensibil la o temă împărtășită cu mișcarea populistă italiană Movimento 5 Stelle (M5S), criticând intenția CE de reducere a fondurilor de coeziune.

 

Oricum ar arăta finalmente propunerea, un lucru este clar precizat, în pofida comentariilor alarmiste și false apărute: reducerea sau tăierea de fonduri nu ar afecta beneficiarii individuali de fonduri europene, cum ar fi, de exemplu, mobilitățile universitare și de cercetare din cadrul programului Erasmus. De altfel, una dintre categoriile bugetare propuse pentru creștere este exact cea a programului Erasmus, ca formă de consolidare a mobilității și cunoașterii în cadrul UE.

 

Ceea ce propune așadar Comisia (sub rezerva adoptării de către Consiliul European) privește mai departe de logica bugetară curentă și de mecanismele de combatere a corupției, asociind de fapt risipa, corupția cu proasta calitate a democrației. E o temă intens vehiculată, atât în literatura de specialitate din ultimii ani, cât și în spațiul public din statele europene amenințate de derapajele unei clase politice care a prins aripi în strădaniile de a teoretiza virtuțile iliberalismului, ale tiraniei majorității sau ale populismului și naționalismului agresiv. Fragilizarea statului de drept și a democrației este, așadar, pusă în discuție instituțională la nivelul Uniunii Europene, după ce ani la rând ea a fost semnalată de societatea civilă din statele afectate de aceste probleme, mai cu seamă în sectorul independenței justiției. 

TAGS : comisia eurpeana fonduri europene juncker stat drept coruptie dancila
Comentarii
Total 0 comments.
Recomandari
1384
 Bref
 Media Culpa
 Numarul Curent
DESENAND (CA) LUMEA
 Vis a vis
 Scrisori de la cititori
 Prieteni 22