Pe aceeași temă
”E, în primul rând, imaginea României pe care ne-am obișnuit să o izolăm dincolo de granițele marilor orașe: cu oameni confuzi și needucați, incapabili să pună la îndoială onestitatea politicienilor care îi urcă, de zeci de ani, în autocare, apoi le spun ce să strige, pe cine să disprețuiască și în cine să creadă”, scriu jurnaliștii independenți de la Recorder.
”I-am văzut ocupând Piața Victoriei, agitând pancarte scrise de alții și susținând idei pe care nu le înțelegeau („nu știm ce fel de abuzuri, dar să nu mai fie”). Mulți dintre ei s-au trezit în creierii nopții, au călătorit ore în șir cu autocarul și au fost aduși în piață cu patru ore înainte de începerea mitingului. Au stat în soare pentru a aștepta niște discursuri ridicole și plictisitoare. S-au îmbrâncit pentru sticlele cu apă aruncate din camioane, iar când nu i-au mai ținut picioarele s-au întins pe iarba de lângă trotuare. Aproape 200 dintre ei au avut nevoie de îngrijiri medicale.
La sfârșitul acestei zile istovitoare, s-au urcat din nou în autocare, pentru a se întoarce acasă. Nimeni n-a avut nimic de obiectat împotriva aparatului de partid care i-a folosit pentru a-și încorda mușchii în fața „statului paralel”.
La final, în timp ce se îndrepta spre Palatul Victoria, pe care îl are într-un fel de locație de gestiune, Liviu Dragnea s-a confruntat pentru prima dată în ultimii ani cu cealaltă Românie, cea care nu-i iartă nimic, cea pe care n-o poate urca în autocare. În timp ce tropăia printre gunoaiele lăsate în urmă de pionii săi albi, Dragnea a primit în plex aceste cuvinte care l-au făcut să se oprească din drum și să rămână fără replică: „Ați ajuns să spălați oamenii pe creier!
Mai jos este cronica unei zile la finalul căreia nicio replică nu mai pare exagerată” - scriu jurnaliștii Andreea Alexandru, Cristian Delcea, Iulia Marin, Oana Moisil, David Muntean, Alina Păduraru, Andrei Udișteanu, Laurențiu Ungureanu și Mihai Voinea.
