3 deputați sunt declarați incompatibili. Cât de legal mai este votul lor la Codul Penal

Laurentiu Gheorghe | 05.07.2018

Cât de legal e votul pe Codul Penal? 3 dintre deputați prezenți sunt declarați incompatibili dar au votat cu toate că au decizii definitive în justiție și interdicții de a ocupa timp de trei ani funcții publice, astfel încât legalitatea votului lor este pusă sub semnul întrebării.

Pe aceeași temă

 

 

   

 

 

Este vorba despre deputații Steluța Cătăniciu (ALDE), Roman Ioan Sorin (PSD) și Suciu Matei (PSD) au decizii definitive de incompatibilitate/conflict de interese. Situația lor a fost semnalată chiar și în raportul MCV dat publicității la sfârșitul anului trecut, scrie G4Media.ro

 

Modificările la Codul Penal au fost adoptate cu doar două voturi peste minimul necesar, iar cei trei deputați care au votat ar putea să nu fi avut dreptul s-o facă și voturile lor să nu fie contabilizate.

 

În raportul dat publicității în noiembrie 2017, experții europeni au simțit nevoia să le ceară direct șefilor Parlamentului, adică lui Dragnea și lui Tăriceanu, să facă ceva în privința celor șase parlamentari declarați incompatibili (trei deputați și trei senatori) și să respecte legea.

 

Din raportul MCV, noiembrie 2017: ”Există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive. Agenția Națională de Integritate a informat Parlamentul în februarie 2017, dar Parlamentul nu a luat încă măsuri pentru a soluționa aceste trei cazuri.”

 

Cine sunt cei trei deputați:

 

Steluța Cătăniciu – ANI a constatat că în 2009, în calitate de consilier local, aceasta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă întrucât, în calitate de consilier local a participat la adoptarea unei hotărâri privind o societate cu care a avut raporturi juridice, în calitate de avocat. Cătăniciu a atacat raportul ANI la Curtea de Apel Cluj, dar instanța i-a respins contestația în decembrie 2013. Doi ani mai târziu, în noiembrie 2015, și Înalta Curte i-a respins definitiv recursul, menținând decizia Agenției de Integritate. Drept urmare, vreme de 3 ani, până în noiembrie 2018, Steluța Cătăniciu nu mai are voie să ocupe nicio funcție publică, aleasă sau numită.

 

Ion Roman – în martie 2014, ANI l-a declarat ca fiind în stare de incompatibilitate după ce a descoperit că “deţine, simultan, funcţia de deputat şi calitatea de comerciant persoană fizică – titular al Întreprinderii Individuale Ioan Sorin Roman”. Roman a contestat raportul ANI, dar în în iunie 2014, Curtea de Apel Oradea i-a respins acţiunea ca fiind nefondată, iar în noiembrie 2016 și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins şi recursul. În consecință, Ion Roman are interdicție de a ocupa o funcție publică până în noiembrie 2019.

 

Matei Suciu – în martie 2014, ANI a constatat că a fost incompatibil deoarece a deținut simultan funcția de senator și de administrator a două firme. Suciu a atacat decizia Agenției de Integritate, dar a pierdut atât la Curtea de Apel Timiș, cât și la Înalta Curte de Casație și Justiție. El are interdicția de a ocupa o funcție publică până în aprilie 2020.

 

În martie 2017, Agenția Națională de Integritate a trimis o scrisoare Camerei Deputaților prin care cere vacantarea locurilor de deputați ocupate de Steluța Cătăniciu (ALDE) și Ioan Sorin Roman (PSD). Potrivit legii, sancțiunea prevăzută de lege în caz de conflict sau incompatibilitate este că nu mai pot ocupa o funcție publică, aleasă sau numită timp de trei ani de la aplicarea sancțiunii principale.

 

Parlamentul a ignorat până azi solicitările ANI.

 

ANI a trimis o scrisoare similară și la începutul legislaturii, în decembrie 2016, pentru a nu fi validate cele trei mandate, dar atunci Camera Deputaților a susținut că documentul a venit prea târziu.

 

Cum ar putea fi folosită această situația în cazul votului la Codul Penal. Potrivit specialiștilor în drept consultați de G4Media.ro, fie opoziția, fie președintele Klaus Iohannis ar putea invoca în controlul de neconstituționalitate neîntrunirea cvorumului prin invalidarea votului celor trei deputați care sunt încă sub interdicția de a ocupa funcții publice. Fără cele trei voturi, Camera Deputaților se plasează sub cvorumul necesar adoptării modificărilor la Codul Penal, prevăzut în art. 76 alin. 1 din Constituția României.

 

Singurii care pot tranșa această problemă sunt judecătorii Curții Constituționale.

 

Trebuie subliniat că modificarea Legii nr. 176/2010 prin adoptarea Legii nr. 125/2018 nu le profită celor trei, întrucât vizează doar conflictele de interese și doar în exercitarea mandatului de senator sau deputat.

 

“ART. 25, indice 1: Interdicţiile aplicate persoanelor care au avut calitatea de senator şi/sau deputat în oricare dintre mandatele cuprinse în perioada 2007 – 2013, în temeiul art. 25, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de Agenţia Naţională de Integritate şi care au constatat nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese în exercitarea oricăruia dintre mandatele de senator şi/sau deputat în perioada 2007 – 2013, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, încetează de drept.”

TAGS:

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2018 Revista 22