Pe aceeași temă
Alexandru Muraru, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP), a declarat, joi, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, că galeriile romane de la Roşia Montană nu pot fi incluse în patrimoniul UNESCO cât timp comunitatea locală nu doreşte acest lucru pentru că astfel ar fi blocată orice investiție în zonă.
Întrebat, în calitate de director al singurei instituţii din România abilitate să întocmească dosarele pentru intrarea în patrimoniul UNESCO, dacă este posibil ca galeriile romane de la Roşia Montană să fie incluse în patrimoniul acestei organizaţii, Alexandru Muraru a răspuns că ONG-urile care acuză blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO "nu cunosc procedura", scrie Mediafax.
Potrivit lui Muraru, decizia în privinţa includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO aparţine exclusiv autorităţilor locale, iar Primăria locală este împotriva acestei idei. "Este clar şi de ce, pentru că ar bloca orice investiţie în zonă. Până la urmă, este decizia lor, o înţeleg perfect. La Roşia Montană s-a făcut anul trecut un referendum local unde peste 80% dintre locuitori s-au pronunţat pentru începerea exploatării miniere. Acolo nu se mai lucrează din 2006”, a spus Alexandru Muraru.
Muraru a mai declarat că în urma discuțiilor cu ministrul Culturii, Daniel Barbu, s-a stabilit că reprezentanţii INP vor merge la Roşia Montană să facă o "evaluare internă". Totodată, potrivit lui Muraru, nu se poate miza pe "criteriul unicităţii", deoarece există galerii romane şi în Italia sau Spania.
"La prima vedere, nu se poate merge pe criteriul unicităţii, dar o să văd cu colegii, pentru că la UNESCO sunt câteva criterii pe care trebuie să te angajezi fiindcă mai există în nordul Italiei şi în sudul Spaniei galerii romane de o asemenea amploare, dar aceasta este o discuţie care merită detaliată şi nu poate fi abordată aşa, foarte facil", a adăugat Alexandru Muraru.
În același timp, reprezentanţii Pro Patrimonio acuză Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO. Ei reclamă secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Cârnic, pentru care fundaţia ar fi plătit 10.000 de lire sterline.
Arhitectul Şerban Cantacuzino, reprezentant al fundaţiei Pro Patrimonio, susţine că încercarea de a include patrimoniul Roşia Montană în Patrimoniul Mondial UNESCO a fost făcută în mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci când Ministerul Culturii voia includerea zonei în lista mondială a ariilor protejate. În acest scop, preciza Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi plătit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Cârnic, care făcea parte din procesul de includere în Patrimoniul Mondial. Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileşte "cât de important este acest patrimoniu" a dispărut sau este considerat secret, fundaţia neprimind niciodată vreun exemplar al respectivului document.
În replică, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că raportul despre care arhitectul Şerban Cantacuzino spunea că este de negăsit se află în posesia sa. În ceea ce priveşte includerea galeriilor romane de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, Kelemen a spus că nu se poate face nimic împotriva voinţei autorităţilor locale.
Includerea zonei Roşia Montană în patrimoniul UNESCO este una dintre revendicările celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.
Adversarii proiectului minier mai cer și retragerea proiectului de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, anularea contractului cu Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), interzicerea exploatărilor cu cianuri în România şi demiterea celor patru iniţiatori ai proiectului de lege, miniştrii Dan Şova, Rovana Plumb, Daniel Barbu şi directorul ANRM Gheorghe Duţu.
Sursa: Mediafax.ro
