Pe aceeași temă
Unul dintre efectele neașteptate ale crizei din Ucraina este apropierea Finlandei și Suediei de Alianța Nord-Atlantică, a declarat ministrul finlandez al apărării, Carl Haglund, citat luni de portalul finlandez de știri YLE și de agenția rusă RIA Novosti, relateaza Agerpres.
Celelalte trei țări scandinave, Danemarca, Norvegia și Islanda, sunt membri fondatori ai NATO, în timp ce Finlanda și Suedia au ales până în prezent politica neafilierii la blocurile militare.
'Este oarecum paradoxal că acțiunile Rusiei au adus Finlanda și Suedia mai aproape ca oricând de aderarea la NATO. Nu cred că aceasta era intenția Rusiei', a declarat ministrul Haglund la o conferință a formațiunii pe care o conduce, Partidul Popular Suedez din Finlanda (RKP). El a subliniat în acest context că Finlanda trebuie să se angajeze într-o dezbatere serioasă despre securitate și apărare, iar partidul pe care-l conduce ar trebui să-și formuleze o poziție oficială cu privire la aceste probleme până cel târziu la conferința de anul viitor.
O posibilă admitere a celor două țări scandinave în NATO ar avea implicații considerabile pentru Rusia, mai ales dacă analizăm cazul Finlandei, ce are cu aceasta o frontieră de 1.200 de kilometri. În cazul unei consolidări a cooperării Alianței cu Ucraina și Georgia, atunci NATO ar avea sub control întreaga vecinătate vestică a Rusiei, de la Oceanul Arctic, până în Marea Neagră și Caucaz. De altfel, Finlanda, Suedia, Ucraina și Georgia sunt singurele state din afara NATO care au participat la programul de aplicații Response Force, desfășurat de Alianță în anul 2006 în insulele Capului Verde, din vestul Africii, constată agenția rusă de presă.
Finlanda a semnat luna trecută un memorandum de înțelegere cu NATO, ce permite navelor și avioanelor Alianței să staționeze pe teritoriul său și prevede posibilitatea ca armata finlandeză să primească asistență dacă solicită acest lucru. În opinia agenției RIA Novosti, acest acord înseamnă practic că Finlanda va fi sub protecția Articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic, ce prevede apărarea colectivă a membrilor Alianței.
Și Suedia a semnat la rândul ei un acord asemănător cu NATO. Analiștii militari au subliniat adesea că gradul de compatibilitate al armatei suedeze cu standardele NATO este mai ridicat decât cel al multor state deja membre ale Alianței.
Aderarea la NATO a fost evocată și de partidul premierului finlandez Jyrki Katainen, Coaliția Națională, unii membrii marcanți ai formațiunii propunând un referendum pe această temă. Deși, conform unui sondaj recent, numai o cincime dintre finlandezi sprijină intrarea în NATO, prim-ministrul, citat de RIA Novosti, a menționat că această opoziție nu este un motiv pentru a nu merge mai departe către apropierea de Alianța Nord-Atlantică.
Dar liderul formațiunii de opoziție Alianța de Stânga, Paavo Arhinmaki, citat tot de agenția rusă de presă, susține că un astfel de memorandum nu a fost discutat în cadrul executivului din care a făcut parte până la sfârșitul lunii martie și se declară foarte surprins de semnarea lui atât de repede. El presupune că ar exista și o legătură între acest acord și achiziția avioanelor multirol americane F-35.
De teama unei posibile amenințări a Rusiei, mai mulți responsabili finlandezi s-au pronunțat de-a lungul anilor pentru apropierea de NATO, amintește RIA Novosti. Astfel, în anul 2008, ministrul finlandez al apărării de atunci, Jyri Hakamies, a declarat că aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar 'consolida poziția statelor nordice în fața puterii în creștere a Rusiei', după ce cu un an în urmă el avertizase, în timpul unei vizite la Pentagon, că cea mai mare provocare sub aspectul securității este 'Rusia, Rusia și iar Rusia! Și nu doar pentru Finlanda, ci pentru noi toți'.
