Pe aceeași temă
Asociația Ad Astra dorește să atragă atenția asupra mesajului alarmant transmis de către „Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică“ (ANCS), în comunicatul de presă intitulat „Precizări referitoare la procesul de evaluare“, emis în data de 11 Noiembrie 2012, prin care se prefigurează reducerea numărului de experți străini implicați în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare. Considerăm că o asemenea măsură ar afecta în mod grav calitatea procesului de selecție și, de aceea, credem că ea trebuie să preocupe întreaga comunitate științifică românească.
În comunicatul mentionat se afirmă ca prin “impunerea utilizării unui număr de evaluatori străini cel puțin paritar cu numărul evaluatorilor români,costurile operaționale au crescut în mod semnificativ la peste 40 miliarde de lei la ultima competiție”. Costurile menționate in comunicat depășesc cu mult bugetul ANCS pe anul 2012, care este în valoare totală de 1.2 miliarde de lei1.
Fara indoiala, suma citată este exprimata in “lei vechi” si nu are sens în condițiile în care trecerea efectivă la leul nou a fost încheiată la 1 ianuarie 2007. Astfel, afirmatia din comunicat este falsa, mentionarea sumei de “40 miliarde de lei” avand menirea de a induce opiniei publice impresia unei risipe inacceptabile prin utilizarea evaluatorilor straini.
Conform raportului ANCS al Conferinței Naționale a Cercetării și Inovării din 7-9 noiembrie 2012, 2 bugetul pentru programele PCE2012 este de 400 milioane de lei care vor constitui finanțarea pentru aproximativ 300 de proiecte din cele 659 proiecte eligibile (bugetul unui proiect PCE2011 este de maxim 1.5 milioane de lei ). La această evaluare au participat un număr de “1405 experți (1301 experți străini și 104 experți activi în România )“ și 158 de raportori din străinatate au făcut deplasarea la București pentru întâlnirile în panel.
Trebuie subliniat faptul că marea majoritate a evaluărilor a fost efectuată “online”, prin intermediul Internetului. Prin urmare, utilizarea evaluatorilor români nu ar conduce la niciun fel de economie de vreme ce remunerarea evaluatorilor este aceeaşi, indiferent dacă aceştia sunt din țară sau din străinătate. Singurele costuri suplimentare implicate de utilizarea evaluatorilor străini au fost cele datorate deplasării din străinatate la București a membilor panelurilor de evaluare, în număr de 158. Ţinând cont că suma probabilă implicată de procesul de evaluare a fost de 4 milioane lei noi, aceasta sumă reprezintă doar 1% din valoarea totală a sumelor acordate proiectelor de cercetare.
Prin urmare, acest 1% este o sumă infimă daca ținem cont de beneficiile enorme rezultate prin utilizarea unui sistem de evaluare riguros, obiectiv, inclusiv prin utilizarea evaluatorilor străini.
De altfel, creșterea obiectivității, competenței și transparenței procesului de evaluare și rolul major al evaluatorilor străini în acest sens, sunt menționate în mod explicit în raportul recentei Conferințe Naționale a Cercetării și Inovării2.
În acest raport se precizează că utilizarea evaluatorilor străini, larg utilizată pe plan internațional, inclusiv în țări din Europa de Est, este o necesitate datorată dimensiunii reduse a comunităților ştiințifice naționale şi implicit a pericolului conflictului de interese prin utilizarea exclusivă a evaluatorilor interni.
Comunicatul ANCS menţionează nereguli în procesul de evaluare, insinuând că acestea s-ar datora, din nou, utilizării evaluatorilor străini. Astfel se afirmă în comunicat că proiectele depuse au fost evaluate de către “doctoranzi, cercetători itineranți aflați în diverse stagii post-doctorale sau chiar de către persoane cu o reputație științifică îndoielnică; și toate acestea pentru peste 40 de miliarde de lei.”
Afirmațiile de mai sus conțin din nou grave inadvertențe. Astfel, selecția evaluatorilor s-a făcut, pentru prima data în România, prin impunerea unor criterii de selecție riguroase cum ar fi: a.) scorul de influență relativ - indicator al performanței ştiintifice a unui cercetator cel putin in domeniul stiintelor exacte - trebuia sa fie cel putin 4, deci dublu fata de cerinta pentru directorul de proiect al unei aplicatii b.) obligativitatea doctoratului –se cerea chiar o vechime de cel putin 5 ani de la terminarea doctoratului c.) experienta anterioara in activitati de evaluare stiintifica. Mai mult decat atât, membrii panelurilor au fost aleşi cu deosebită grijă dintre personalități marcante ale vieții ştiințifice, mulți dintre aceştia fiind autori de articole în jurnale de mare prestigiu cum ar fi revistele Nature sau Science. Tot la acest punct trebuie subliniat faptul că pentru prima dată în procesul de evaluare a proiectelor au fost introduse paneluri în toate tipurile de aplicații.
De asemenea, introducerea scrisorilor de replică (rebuttal letter) din partea aplicanților în legătură cu comentariile evaluatorilor a reprezentat o premieră în evaluare, fiind apreciată laudativ atât de către aplicanți cât şi de către evaluatori.
Celelalte neajunsuri menționate în comunicatul ANCS, ca de exemplu cele legate de punctaje discrepante din partea diferiților evaluatori nu au nicio legătura cu utilizarea evaluatorilor străini. Textul crează de fapt o falsă legătura în acest sens. În realitate, marea majoritate a cercetătorilor din țară este de acord că sistemul de evaluare utilizat a fost pe departe cel mai corect, cel mai obiectiv din ultimii ani. Nimeni nu spune că nu au existat totuși disfuncţionalități, cazuri izolate de evaluare incorectă. Aşa ceva e inerent oricărui sistem de evaluare, din orice țară din lume. Pe de altă parte, am sugera ANCS să-şi reamintească anii în care erau folosiți exclusiv evaluatori din ţară şi în care erau avalanşe de contestații în care motivul principal al contestațiilor era INCOMPETENȚA EVALUATORILOR.
Intențiile actuale ale ANCS de excludere a evaluatorilor străini, intenții exprimate mai mult sau mai puțin explicit prin comunicatul recent, ar avea drept consecință revenirea la situația de acum 10-15 ani iar consecințele negative nu vor întârzia să se arate. Trebuie să fim realiști și să acceptam că România are foarte puțini cercetători de valoare și, dacă o parte dintre aceștia este angrenată in competiție, fie ca director sau ca viitor membru în echipa de cercetători a unui proiect, este imposibil sa se găsească evaluatori competenți din țară capabili să evalueze numărul mare de proiecte depuse, fără a fi în conflict de interese.
Eliminarea evaluatorilor străini ar însemna de fapt drum liber incompetenței, lipsei de obiectivitate, clientelismului în finanțarea proiectelor, favorizării acelor medocrități ale cercetării româneşti care au fost eliminate din start sau au fost excluşi prin inconsistența aplicațiilor lor în ultimele competiții de finanțare.
Asociația Ad Astra consideră că beneficiile aduse de folosirea experților străini în procesul de evaluare a proiectelor de cercetare în România sunt enorme. În consecință, Asociația cere cu fermitate păstrarea sistemului de evaluare existent, inclusiv utilizarea preferențială a evaluatorilor din străinătate. Perfecționarea acestui sistem de evaluare trebuie să se efectueze prin eliminarea acelei minorități a evaluatorilor care nu au respectat cerințele de obiectivitate şi rigurozitate solicitate de către organizatorii procesului de evaluare. Acest proces de perfecționare trebuie să se efectueze exclusiv prin consultare cu Consiliul Național al Cercetării Ştiințifice (CNCS) – for reprezentativ şi legitim al cercetătorilor români. În acelaşi timp considerăm că ANCS trebuie să facă publice imediat informațiile referitoare la plățile efectuate pentru evaluare în competițiile organizate.
