Pe aceeași temă
Cu restanţe de aproape 1 miliard de euro la firmele de medicamente si o directiva europeana care intra in vigoare din martie, prin care termenele pentru decontarea compensatelor se reduc la 60 de zile, Ministerul Sanatatii cauta sa scoata bani si din piatra seaca. Motivul deciziei lui Nicolaescu de a nu mai da spitalelor private banii din asigurari este legat de situatia financiara disperata.
Dacă până acum termenele pentru decontarea compensatelor ajungeau şi la 300 de zile, o directivă europeană ne obligă să le reducem la 60 de zile şi să plătim şi toate datoriile, care se ridică la 800 de milioane de euro.
Cu tot cu sumele aferente consumului curent de medicamente, companiile farmaceutice ar urma să încaseze, anul acesta, de la bugetul de stat, o sumă istorică ce ajunge la 2 miliarde de euro, scrie EVZ.
Măsura anunţată de ministrul Eugen Nicolăescu, presupune ca din martie asigurările obligatorii de sanatate vor avea valoare doar în spitalele de stat, iar cei care vor dori să se trateze la privat fie vor plăti din buzunar, fie îşi vor face asigurare privată.
Nicolaescu si Ponta afirma ca aproximativ 10% din fondul pentru spitale merge la cele private, acesti bani urmind sa fie folositi pentru a rotunji bugetele spitalelor publice.
Si secretarul de stat Raed Arafat sustine aceeasi teorie.
„Banii care nu vor fi daţi spitalelor private vor fi folosiţi pentru finanţarea celor 53 de spitale strategice, ce asigură 70% din cele mai grave cazuri medicale. În plus, vor fi suplimentate fondurile pentru programe de anestezie, terapie intensivă, infarct şi accident vascular cerebral, dar şi pentru traumă. Niciun medic implicat în aceste programe nu va mai avea voie să-i ceară bolnavului săşi cumpere din banii lui medicamente”, a precizat secretarul de stat pentru Pro Tv.
Economiile sunt infime
Experţi din domeniul sănătăţii susţin însă că procentele de 10% vehiculate sunt exagerate. Lucian Duţă, fostul preşedinte al CNAS, a declarat intr-o emisiune la B1 Tv, că banii alocaţi din fondul de asigurări către spitalele private reprezintă doar 1,5%-2% din banii alocaţi serviciilor spitaliceşti, adica aproximativ 40 milioane euro.
„Ceea ce înseamnă doar 100 de milioane de lei, ori banii aceştia nu vor putea echilibra bugetele spitalelor de stat. Mai trebuie spus şi că cel care a introdus acest sistem de finanţare pentru privaţi a fost chiar Eugen Nicolăescu, prin Legea Sănătăţii 95/2006”, spune Duţă.
Şi expertul Sorin Paveliu consideră că „procentul de 10% este prea mare ca să includă doar spitalele. Poate e vorba de toate serviciile private”.
De exemplu, la Timişoara, din cele 20 de spitale care au contract cu Casa de asigurări Timiş, şase sunt private. Anul trecut, pentru acestea din urmă s-au decontat 10,484 milioane de lei din totalul celor 283,519 milioane de lei alocate tuturor spitalelor din judeţ.
Cât despre faptul că spitalele private ajunseseră să fie plătite chiar mai bine decât cele de stat, fostul şef al CNAS spune că „e normal ca serviciile dintr-un spital privat din Bucureşti să fie mai bine plătite decâ serviciile dintr-un spital de stat de categoria a IV-a, dintr-un orăşel”.
Banii asiguratilor nu sint bani publici
Ministrul Nicolaescu a declarat luni ca asigurarile de sanatate sint "un impozit", deci sint bani publici, care "apartin Guvernului". Mai mult, asigurarile sint de fapt unele "solidaritate", sustine ministrul.
Aceste afirmatii au fost contrazise nu doar de expertii in domeniu, ci si de asociatiile pacientilor.
„Să se înţeleagă că CNAS nu plăteşte spitale private sau de stat, ci decontează servicii de care au beneficiat asiguraţii. Nu am fost niciodată un fan al sistemului privat, dar în nicio ţară, asigurările obligatorii nu sunt valabile doar în spitalele de stat”, spune fostul şef al CNAS, Lucian Duta.
Şi asociaţiile de pacienţi critică propunerea. „Banii asiguraţilor sunt privaţi. Spitalele de stat şi cele private trebuie tratate la fel. În aceeaşi logică, ar trebui ar trebui sistate şi contractele medicilor de familie, pentru că şi ei sunt organizaţi ca o formă privată”, a reacţionat Iulian Petre, vicepreşedintele Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.
