Pe aceeași temă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat miercuri ca se va pronunta in dosarul lui Adrian Nastase pe 20 iunie. Avocaţii fostului premier au eşuat în tentativa de a amâna şi mai mult momentul deciziei finale a Curţii Supreme, iar procurorii au cerut marirea pedepsei de 2 ani de inchisoare cu executare. Nastase este acuzat ca si-a folosit influenta politica in scopul obtinerii ilegale de fonduri pentru campania electorala din 2004.
Avocaţii lui Năstase au sperat la termenul din 13 iunie să mai amâne cauza pentru ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să facă adresă la Curtea de Conturi pentru ca această instituţie să trimită la dosar raportul de control pe anul 2004 de la Inspectoratul de Stat în Construcţii. Juristul Inspectoratului a arătat însă că în evidenţele instituţiei nu există un asemenea raport pentru că nu a existat un control. Ca urmare a acestei susţineri, Curtea Supremă a respins cererea avocaţilor de a face o adresă la Curtea de Conturi şi a dat cuvântul pentru ca părţile să-şi susţină recursurile, relateaza Mediafax.
Procurorii au cerut ieri Completului de 5 judecători condus de preşedintele Curţii Supreme, Livia Doina Stanciu, mărirea cuantumului pedepsei care urmează a fi aplicată lui Adrian Năstase, considerând că o condamnare de doi ani de închisoare cu executare „nu este îndestulătoare pentru îndreptarea inculpatului".
Avocaţii lui Adrian Năstase au reluat în mare parte o serie de aspecte invocate de-a lungul procesului, cum ar fi faptul că dosarul de corupţie în care inculpat este fostul preşedinte al PSD ar fi unul politic, fabricat de anchetatori şi fără probe, dar şi modul în care a devenit din procuror-judecător şi apoi judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Ioana Bogdan, despre care avocaţii susţin că nu a fost numită judecător printr-un decret al preşedintelui României de la acel moment, aşa cum ar fi fost legal, scrie Romania libera.
Consiliul Superior al Magistraturii a arătat însă că, la acel moment, funcţiona instituţia transferării unui procuror şi nu era nevoie de un decret prezidenţial pentru ca un procuror să devină judecător. Oricum, problema Ioanei Bogdan a mai fost invocată în recurs şi înainte de dezbaterea finală, preşedintele Completului de 5 judecători arătând însă că nu sunt probleme de legalitate în ceea ce priveşte modul cum Bogdan a ajuns judecător, potrvit Romania libera.
Problema lui Adrian Năstase cu Ioana Bogdan vine de la faptul că aceasta a fost pentru o scurtă perioadă consilier personal al procurorului şef al DNA, Daniel Morar, fără a avea însă atribuţii asupra dosarelor de urmărire penală instrumentate de procurori.
Solicitările avocaţilor lui Năstase au fost de admitere a recursului declarat de ei şi în rejudecare Completul de 5 judecători să dispună fie achitarea fostului premier pentru inexistenţa faptelor, retrimiterea cauzei la DNA pentru refacerea urmăririi penale ca urmare a unor deficienţe ale anchetatorilor în instrumentarea cauzei sau retrimiterea dosarului la instanţa de fond pentru rejudecarea primei faze procesuale ca urmare a faptului că primul complet nu a fost independent şi imparţial pentru că nu ar fi admis o serie de probe ale apărării.
