Pe aceeași temă
Ca o continuare a controversatului dosar "Matusa Tamara", in care in declaratiile de avere ale sotilor Nastase apare o mostenire ridicola in valoare de 400.000 de dolari, ziarul Romania libera publica date conform carora sotii Nastase au obtinut aproape 150.000 de euro din vanzarea de oua de la ferma lor din comuna Cornu, care este depupulata de ani de zile si pentru care nici nu mai este valabil certificatul de producator.
In dosarul "Matusa Tamara", o anume Tamara Cernasov i-a lasat mostenire Danei Nastase tablouri, papirusuri si bijuterii care, odata vandute, au adus aproximativ 400.000 de dolari in conturile sotiei deputatului Adrian Nastase.
In urma investigatiilor autoritatilor, Nastase a fost acuzat de dare mita deoarece deputatul l-ar fi numit pe Ioan Melinescu, simplu membru al Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor (ONPCSB), sef al Oficiului, pentru ca ar fi ascuns informatii importante cu privire la tranzactiile bancare aparute pe numele Danei Nastase.
In prezenta unor date contradictorii, Adrian Nastase a fost achitat in acest dosar.
150.000 de euro pentru oua
Fostul premier PSD Adrian Nastase a notat in declaratia de avere din 2010 ca in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 soţia sa a câştigat din activităţi agricole pentru care deţine şi certificat de producător, suma de 305.000 lei. Mai mult, între 1 ianuarie 2010 şi 31 decembrie 2010, soţia sa a câştigat, din aceleaşi activităţi, 295.000 lei.
Fostul premier a explicat, pentru Romania libera, că veniturile trecute în declaraţiile de avere au fost obţinute pe baza "certificatului de producător" al sotiei si provin din vanzarea oualor de la ferma din Cornu, insa atat martori din comuna, cat si medicul veterinar din Cornu spun ca ferma nu mai produce oua de vreo patru ani de zile, iar certificatul de producator al Danei Nastase a avut valabilitate pana in 2008, potrivit viceprimarului comunei.
Intrebat despre sumele de bani aparute in declaratiile de avere, Nastase a sutinut ca ele provin exclusiv din productia de oua, chiar daca mai deţine şi 80 de hectare de teren dati în arendă.
Fostul premier a negat atat numarulul hectarelor de teren, cat si orice alta activitate agricola cu exceptia productiei de oua, desi intr-o emisiune televizata din 2010 au fost prezentate ţuica, mieii, viţeii, tractorul, maşina de curăţat zăpada de pe alei şi un ţarc rudimentar populat cu o mână de găini şi cocoşi de rasă, cu scop mai mult ornamental.
În înregistrare nu apare nici măcar un cadru în care se prezintă hala industrială de păsări, care, de fapt, ar trebui să fie bază productivă a fermei de la Cornu, noteaza ziarul Romania libera.
Consecinte: proces la Curtea Suprema, confiscarea sumelor nejustificate si evaziune fiscala
Coordonatorul de programe anti-coruptie la Expert Forum, Laura Stefan, a afirmat ca "Daca într-adevăr se va dovedi că ferma respectivă nu funcţionează de câţiva ani şi domnul Năstase şi-a explicat veniturile prin activitatea acestei ferme, ceea ce riscă domnul Năstase este ca, în urma unei verificări a ANI şi dacă aceste lucruri vor fi confirmate de comisia de pe lângă ea, se poate ajunge la un proces la Curtea Supremă. În urma acestuia, se poate dispune confiscarea sumelor nejustificate. Asta, în măsura în care din verificări nu rezultă fapte mai grave, de natură penală".
La randul sau, fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără a declarat că în cazul în care găinile din fermă s-au mai ouat şi după ce Danei Năstase i-a expirat certificatul de producător la 31 decembrie 2008, iar aceste ouă au fost comercializate, acest lucru s-ar numi „evaziune fiscală şi proprietarul fermei riscă amendă în primul rând", pe langa prejudiciile grave aduse imaginii politicianului.
In urma verificarii si constatarii acestor informatii, Agentia Nationala de Integritate a fost intrebata daca s-a autosesizat in cazul oualelor lui Nastase.
Raspunsul ANI a fost evaziv si protocolar: "Agenţia îndeplineşte activitatea de evaluare prevăzută la art. 8 din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002".
Adrian Nastase nu este singurul politician a carui declaratii de avere prezenta neconcordante mari.
In martie 2012, Crin Antonescu a fost suspectat de fals in declaratii deoarece nu avea trecut in declaratia de avere din 2011 un apartament (penthouse) in valoare de peste 350.000 de euro, situat in zona Herastrau.
Replica a fost ca actele pentru apartament au fost intocmite dupa completarea declaratiei de avere din mai 2011.
In mai 2011, Corneliu Vadim Tudor a fost acuzat de fals în declaraţii, pentru ca inspectorii ANI ar fi descoperit venituri, obtinute între 2006 şi 2008, de la Editura România Mare, în valoare de 40.000 de lei, care nu au fost înregistrate în evidenţele Administraţiei Finanţelor Publice.
In februarie 2010, Mircea Geoana a fost acuzat de fals in declaratii fiindca nu si-a trecut in declaratia de avere o tranzactie cu terenuri si achizionarea unui apartament in valoare de 733.000 euro, motiv pentru care a sesizat Parchetul.
