Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneste luni pentru a-si alege noua conducere - presedinte si vicepresedinte. Candidatii pentru aceste functii se pot inscrie inclusiv in timpul sedintei. Surse judiciare sustin ca pentru functia de presedinte al CSM si-a anuntat candidatura judecatorul Adrian Bordea, iar pentru cea de vicepresedinte ar putea candida procurorul Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor reprezentantul procurorilor de la Parchetele de pe lângă Tribunalele din ţară.

Potrivit site-ului CSM, pe ordinea de zi a sedintei plenului de luni se afla atat alegerea noii conduceri, cat si prezentarea raportului de activitate al institutiei pe anul 2013, in mandatul procurorului Oana Schmidt-Haineala, presedinte, si al judecatorului Adrian Bordea, vicepresedinte.

In 10 decembrie 2013, plenul Consiliului a luat act de demisia lui Adrian Bordea din functia de vicepresedinte incepand cu 7 ianuarie 2014. Oficiali ai CSM au explicat, pentru Agerpres, ca Adrian Bordea demisioneaza pentru a se putea alege, concomitent, presedintele si vicepresedintele Consiliului.

Adrian Bordea a fost ales in aceasta functie la sfarsitul lunii februarie 2013, in timp ce presedintele Consiliului, Oana Schmidt-Haineala, pe 4 ianuarie 2013.

Proiectul Bordea, propuneri periculoase

Judecătorul Adrian Bordea este nepotul temutului general de Securitate Aron Bordea, membru al unui complet care a dispus eliberarea din arestul preventiv a unor înalţi ofiţeri SRI, foşti ai Securităţii, potrivit Romania libera.

În proiectul de management al judecătorului Adrian Bordea, candidat la funcţia de preşedinte al CSM, se ascunde o capcană cumplită, care ar putea subordona Justiţia intereselor unor organizaţii sindicale ale judecătorilor sau procurorilor. Adrian Bordea vrea “încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor / CSM-nn), ca alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare”.

Potrivit Romania libera, Adrian Bordea sustine in proiectca promovările judecătorilor şi procurorilor pe funcţii de conducere să nu se mai facă în plenul CSM. Bordea mai  propune şi eliminarea  articolelor de lege prin care Plenul CSM stabileşte comisiile pentru evaluarea judecătorilor şi procurorilor.

Aceste modificări legislative îl pot face pe magistrat mult mai dependent de cei care îl evaluează şi îl promoveaza sau sancţionează deoarece sunt eliminate criteriile transparente de evaluare, spun specialiştii citati de Rl.

În rest, proiectul de 21 de pagini conţine în prima parte (13 pagini) enumerări de texte de lege, iar o altă parte importantă doar enunţuri generalizatoare. Între ele, la mijloc, prevederile periculoase pentru promovări pe criterii clientelare şi ­pericolul transformării CSM dintr-o instituţie-garant al independenţei Justiţiei, într-un sindicat unde câştigă cei puternici.

Geroge Muscalu,  un procuror controversat

Pentru funcţia de vicepreşedinte  candidează, cu cele mai mari şanse, procurorul controversat George Muscalu, suspectat că în urmă cu câţiva ani ar fi sustras probe dintr-un dosar de trafic şi consum de droguri în care erau implicate VIP-uri, scrie Romania libera. De altfel, inclusiv Inspecţia Judiciară a CSM a constatat atunci dispariţia probelor şi deficienţe în management, motiv pentru care Muscalu a fost demis dintr-o funcţie de conducere a DIICOT de fostul minis­tru al Justiţiei Monica Macovei.

George Muscalu era, în 2001, procuror la Câmpina. El a fost promovat la Parchetul General pe funcţie de conducere în timpul Guvernului Năstase. În perioada Năstase şi în primii ani ai Guvernului Tăriceanu, Muscalu a fost implicat în mai multe scandaluri de presă, între care şi scandalul dispariţiilor de probe din dosarul “cocaină pentru VIP-uri”, pentru care a fost sancţionat. In perioada în care la conducerea DIICOT a fost numit Codruţ Olaru, Muscalu a fost şef al biroului antiterorism. În mandatul lui Olaru, Muscalu a participat la recuperarea a circa 60 de arme furate dintr-un depozit al Armatei de la Ciorogârla ( acţiunea a fost coordonată de Olaru).

Bogdan Gabor, procuror apropiat practicilor europene

Pentru funcţia de vicepreşedinte candidează şi  Bogdan Gabor, reprezentantul în CSM al procurorilor de la Parchetele de pe lângă Tribunale. El s-a remarcat în cadrul şedinţelor SCM îndeosebi prin curajul de a critica derapajele de la principiile statului de drept, precum şi prin  tirurile de întrebări dure, pertinente, adresate candidaţilor pentru funcţiile de procuror general al României şi de procurori general adjuncţi , ca şi pentru funcţiile de şefi DIICOT şi DNA, scrie Romania libera.

Sansele lui Bogdan Gabor de a fi ales par a fi mici deoarece în CSM s-a conturat un nucleu dur, apropiat USL încă de pe vremea  fostului ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru. Gabor NU face parte din acest cerc. Din fericire, votul este SECRET, iar dintre cei 19 membrii ai CSM doar 9 sunt membri extrem de activi ai acest cerc dur. Ceilalţi ar putea salva onoarea CSM.

Context

Alegerea vicepresedintelui CSM, programata initial pe 4 ianuarie 2013, a fost amanata de mai multe ori. Procedura a fost reluata dupa ce judecatorii Alina Ghica si Cristi Danilet si-au retras candidaturile pentru aceasta functie, in contextul in care majoritatea instantelor din tara votasera pentru revocarea lor din functia de membru al CSM.
 

Bordea a fost vicepreşe­dinte al CSM în anul 2013, ales după un imens scandal prin care a fost eliminată din cursă judecătoarea Alina Ghica pe motiv că în anul 2012 a fost preşedintele CSM, iar legea nu ar permite candidatura pentru o nouă funcţie de conducere (corect: legea nu permite reînnoirea mandatului pentru aceeaşi funcţie).

Această interpretare a legii CSM a fost clamată atunci şi de Adrian Bordea. Culmea, acum acest principiu pare să nu mai fie valabil pentru Adrian Bordea, care, deşi în 2013 a fost vicepreşedinte, nu s-a sfiit să-şi depună candidatura în 2014 pentru funcţia de preşedinte al CSM.

În 2013, drept pedeapsă pentru că a îndrăznit să-şi depună candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte, Alina Ghica a fost eliminată abuziv din CSM.

De altfel şi judecătorul Cristi Dănileţ a fost eliminat atunci abuziv din CSM tot pe motiv că a îndrăznit să-şi anunţe candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte. Curtea Constituţională a sancţionat abuzurile, readucându-i pe Ghica şi Dănileţ în CSM.

Procedura

CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.

Presedintele si vicepresedintele CSM sunt votati dintre cei 14 membri alesi, avand dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Nu pot candida la functiile de presedinte si vicepresedinte membrii de drept ai CSM: presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, procurorul general al Romaniei, ministrul Justitiei si reprezentantii societatii civile.

Conducerea CSM este aleasa prin votul membrilor plenului, iar daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror si invers.

Cei care vor candida pentru sefia CSM trebuie sa pregateasca un proiect managerial pentru a-si convinge colegii cu privire la viziunea pe care o au in legatura cu gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.

Sursa: Romania libera, HotNews